În literatura medicală rautohtonă sunt cunoscute: monografia clasică „Hipertensiunea intracraniană“, scrisă de profesorii C. Arseni şi Al. I. Constantinescu, în 1972; capitolul despre hipertensiunea intracraniană din „Ghidul practic de Neurochirurgie“, 1998, autori: profesorii Alex. Constantinovici şi A. V. Ciurea, şi lucrarea „Hipertensiunea intracraniană“, publicată de dr. Ştefan M. Iencean în 2006, fundamentată pe sintetizarea datelor ştiinţifice, investigaţiile imagistice, explorările biochimice şi electrofiziologice moderne. (...)
Abordarea terapeutică promptă, adecvată şi susţinută a pacienţilor cu traumatism cranio-cerebral grav reprezintă unul din cei mai importanţi factori în scăderea mortalităţii şi dizabilităţilor cauzate de această patologie. De asemenea, contribuie semnificativ la scăderea duratei de spitalizare şi a cheltuielilor aferente. Vă invităm să citiţi studiul „Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore“, semnat de dr. Eva Gheorghiţă, dr. Luminiţa Neagoe, dr. Cristina Bucur şi prof. dr. A. V. Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti.
Agitaţia este o componentă a unui mare număr de psihoze, unde constituie, probabil, cea mai importantă parte a modulului de simptome, pozitive. În termenii sistemului neurotransmiţător dopaminergic, serotoninergic şi GABA-ergic agitaţia psihotică se exprimă prin: hiperdopaminergie în ganglionii bazali creşterea tonusului noradrenalinic şi reducerea inhibiţiei GABA-ergice. (...)
Descrise pentru prima dată cu peste un secol în urmă de Steinheil (1895), malformaţiile arterio-venoase cerebrale (MAVC) au devenit progresiv o cauză importantă de deces şi de morbiditate severă pe termen lung, prin hemoragiile intracraniene şi epilepsia secundară cauzate. Evoluţia tehnologică a imagisticii vascularizaţiei cerebrale şi creşterea adresabilităţii acesteia au crescut rata de diagnosticare a MAVC, astfel încât, în prezent, diagnosticul poate fi pus de rutină. (...)
Semantică. Dispunem, în limba română, de două cuvinte pentru a ne defini entitatea: corp, prin care înţelegem aspectul nostru fizic, anatomic, şi trup, prin care înţelegem mai mult decât atât, umanitatea noastră, conţinutul moral şi intelectual, fizio-gnomic al fiinţei. Putem să opunem aspectul fizic al individului cu cel fiziognomic ce cuprinde nu numai corpul, ci modul cum acesta există în lume, felul cum este evaluată persoana de ceilalţi care iau în calcul şi profilul mental ori sufletesc. Despre variaţiile infinite ale trupului fiziognomic va fi vorba în rubrica pe care o deschidem în acest număr. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
