Studiul telocitelor implică şi interacţiunile pe care acestea le stabilesc cu structurile învecinate: vase, nervi, dar mai ales cu celule stem din ţesutul analizat; în cord, ele sunt implicate direct în procesul de regenerare cardiacă. Despre aceste cercetări aflăm de la dr. Laura C. Suciu, la rubrica „In vitro“. Reiterăm, pe această cale, invitaţia adresată tuturor profesioniştilor din domenii precum: Medicină de laborator, Microbiologie, Anatomie patologică, Hematologie, Histologie, Medicină celulară şi moleculară etc. să contribuie direct la creşterea vizibilităţii laboratorului (cu o bogată şi valoroasă tradiţie) în rândul comunităţii medicale româneşti, prin împărtăşirea propriei experienţe. (...)

   Iată o întrebare la care îşi propune să răspundă, în nr. 963/2010, revista belgiană LE GENERALISTE. În 2001, a fost raportat primul studiu ce arăta că celulele stem injectate în inima şoarecilor după infarct s-au putut diferenţia în cardiomiocite. Această primă etapă a suscitat speranţe mari, iar studiile întreprinse la om au avut rezultate mai degrabă modeste. Situaţia i-a incitat pe cercetători să-şi redefinească strategia, utilizând alte celule suşă decât cele hematopoietice, de exemplu celule mezenchimatoase ale măduvei osoase diferenţiate in vitro în cardiomioblaşti sau provenind din ţesutul adipos sau muscular, sau celule embrionare. Alte strategii se bazează pe utilizarea substanţelor (chemokine, citokine, factori de creştere) în scopul ameliorării activităţii funcţionale sau a succesului grefei celulelor administrate. (...)