Ce i-a trebuit poporului român ca să-şi asigure supravieţuirea? Spre deosebire de mulţi alţi istorici, acad. Mircea Maliţa preferă să răspundă printr-o abordare multidisciplinară şi, mai ales, evită reducţionismul facil. Despre recenta ediţie „Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului“, scrie Elena Solunca.

Tot mai dese sunt apariţiile lucrărilor care sparg barierele cunoaşterii ştiinţifice, pătrunzând în zone mai profunde, spre orizonturi mai ample. Relaţia dintre ştiinţă şi religie capătă noi valenţe. Neputând demonstra inexistenţa lui Dumnezeu, ştiinţa şi-a focalizat cercetările pe raportarea la transcendent prin intermediul trăirilor personale. Se pare că suntem la un nou început, pe un drum al întrebărilor cu răspunsuri aflate, deocamdată, dincolo de posibilităţile omului de a cunoaşte, controla şi stăpâni. „Inteligenţa spirituală“, o lectură despre care ne scrie Elena Solunca.

Urmărind mărturiile Evangheliilor, Elena Solunca evocă naşterea Pruncului ce a schimbat cursul istoriei omenirii.

Comunitatea academică l-a sărbătorit pe acad. Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române, la opt decenii de viaţă. Dna Elena Solunca semnează o relatare de la sesiunea omagială.

Explorând domeniul literaturii subiective a medicilor, volumul Eul altora, al dlui dr. Mihail Mihailide, îmbogăţeşte cititorul cu experienţa unor personalităţi precum Dan Setlacec, Iuliu Moldovan, Gr. T. Popa sau Bartolomeu Anania. Dna Elena Solunca ne oferă câteva chei de citire a lucrării în cadrul rubricii Cartea confraţilor.

În ultimul număr al revistei literare Fântâna din Kos, dl Al. I. Trifan – secretarul literar al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România – spune că există trei moduri de a face literatură: „scrisul pentru sine, scrisul de sine şi scrisul în sine“. De la această enumerare porneşte dna Elena Solunca în analiza revistei.