Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România s-a implicat săptămâna trecută în campania #MedSafetyWeek 2020.
Pui crescuţi cu hormoni, legume forţate să crească, miere falsificată sau roșii cu moţ toxic – câte dintre aceste legende despre alimente au fundament știinţific? Prof. univ. Dumitru Drăgotoiu, prorector la USAMV, știe răspunsurile.
Societatea Americană de Hematologie a publicat un anunț în care aduce în prim-plan câteva studii ce oferă noi dovezi pentru o posibilă conexiune între grupa sanguină și susceptibilitatea la COVID-19 și severitatea acestei boli.
Pacienţii diagnosticaţi cu diferite neoplasme pot avea numeroase reacţii adverse cutanate, secundare tratamentului cu chimioterapice, pruritul fiind unul dintre simptomele supărătoare ale urticariei cronice spontane. Din fericire, există numeroase strategii terapeutice pentru a controla reacţiile de la nivelul pielii.
Iniţierea tratamentului cu anticorpul monoclonal ustekinumab ar putea declanșa evenimente cardiovasculare severe la pacienţii susceptibili, conform unui studiu publicat în JAMA Dermatology.
Ne-am relaxat! Dar nu oricum, ci așa cum ne pricepem noi mai bine: original. Anunţul privind posibila relaxare, în loc să fie perceput ca un orizont de speranţă, a fost semnalul că se poate fura startul.
Pentru a scădea riscul de reacţii adverse, specialiștii în oncologie ar trebui să ia în considerare interacţiunile medicamentoase periculoase în tratamentul cancerelor din sfera gastrointestinală.
Unde de telefonie mobilă, reţele WI-FI, comunicaţii Bluetooth… Suntem din ce în ce mai prinși în hăţișul câmpurilor de energie, care se întretaie cu cel al informaţiilor contradictorii și al teoriilor conspirative. Suntem sau nu în pericol?
Administrarea de metotrexat nu crește riscul de boală pulmonară interstiţială, putând avea chiar un rol protector la pacienţii cu poliartrită reumatoidă (PR), conform unor studii prezentate online la Congresul European de Reumatologie.
Un mic studiu japonez publicat în Diabetes Care susţine rolul metforminului în excreţia glucozei prin materiile fecale.
Pacienţii cu alopecia areata au un risc crescut de infarct miocardic, ceea ce sugerează impactul sistemic al acestei boli autoimune.
În contextul generat de pandemia de COVID-19 în țara noastră, asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali sunt expuși frecvent la diverși factori de stres, așa că și acești profesioniști din domeniul medical au nevoie de consiliere psihologică.
O echipă de cercetători din Marea Britanie testează o nouă ipoteză în care câinii ar putea să ajute la detectarea COVID-19, boala cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2.
O cercetare nouă sugerează că poluarea aerului ar putea avea un efect asupra numărului de decese de pe urma COVID-19.
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
Ca un buzdugan arată inamicul nostru, cu prelungiri pe toată suprafaţa. Deși este creditat cu o mortalitate redusă, de 3%, SARS-CoV-19 are alte proprietăţi care ne dau bătăi de cap.
Indiferent de profesia pe care o avem, doliul și moartea unei persoane vin cu un impact asupra noastră, spun psihologii. De ce? Pentru că doliul ne pune față în față cu angoasa morții și cu fricile noastre cele mai adânci, subliniază Yolanda Crețescu (foto), psiholog clinician și psihoterapeut adlerian.
Coronavirusul SARS-CoV-2, la fel ca și cancerul, înseamnă un diagnostic care amenință viața. În contextul pandemiei de COVID-19, boala cauzată de infecția cu noul coronavirus, Clinica de Psiho-Oncologie Lidia Stoica anunță că își extinde aria de suport.
Insuficienţa cardiacă cu disfuncţie sistolică este subiectul cercetărilor privind noi mijloace terapeutice.
Pe fondul unui număr din ce în ce mai mare al cazurilor confirmate de infecție cu noul coronavirus, în peste 60 de țări din lume, oamenii de știință își pun întrebări legate de impactul la nivel psihologic pe care îl poate avea carantina asupra pacienților cu COVID-19.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe