Newsflash

Rezultate căutare « genetica »


Genă nouă, implicată în cancerul mamar

de Florentina Ionescu - mai 15, 2020

Cercetătorii danezi au descoperit o genă implicată în dezvoltarea cancerului de sân la persoanele tinere.

Astrocitele au rol în învăţare și memorare

de Dr. Mădălina Badea - mai 1, 2020

Cele mai abundente celule ale creierului, astrocitele par a avea un rol direct în reglarea circuitelor neuronale ce implică învăţarea și memorarea, conform unui studiu publicat în revista Neuron*.

Susceptibilitatea (epi)genetică la SARS-CoV-2

de Prof. asoc. dr. Adrian RESTIAN - apr. 10, 2020

Stilul nostru de viaţă, în sensul respectării limitelor și asigurării nevoilor mecanismelor de apărare a organismului, joacă un rol foarte important în relaţia noastră cu SARS-CoV-2. Epigenetica explică acest fenomen.

Structura genetică a noului coronavirus și boala pe care o provoacă

de Conf. dr. Sanda-Maria Creţoiu - mar. 27, 2020

Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită apectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană).

Tendinţe în chirurgia cancerului de sân

de Florentina Ionescu - mar. 20, 2020

Specialiștii subliniază că screeningul este singura metodă de diagnostic precoce a cancerului mamar. Din păcate, în România, nu există în prezent un astfel de program naţional pentru populaţia la risc. Indiferent de stadiul în care este descoperită boala, există numeroase opţiuni terapeutice, iar tehnicile chirurgicale au evoluat foarte mult, îndeosebi în direcţia conservării ţesutului mamar sănătos și în reconstrucţia sânului.

Durata sarcinii alterează ADN-ul bebelușului

de Florentina Ionescu - mar. 4, 2020

Cercetătorii de la Karolinska Institutet, din Suedia, au scos la iveală relația dintre durata sarcinii și modificările chimice de la nivelul ADN-ului la peste 6.000 de bebeluși.

Bolile rare, afecțiuni severe sub masca unor incidențe scăzute

de Dr. Mădălina Badea - feb. 28, 2020

Bolile rare au o prevalență scăzută și o patogenie care poate fi polimorfă și complexă. Persoanele care suferă de astfel de boli au nevoie de centre specializate în care diagnosticul și tratamentul să fie realizate de experți în domeniu. Un astfel de punct de reper este Centrul de Expertiză pentru Boli Rare Cardiovasculare (CEBR).

Interacțiunea dintre genetică, epigenetică și mediu

de Florentina Ionescu - feb. 12, 2020

Am stat de vorbă recent cu Cosmin Arsene, doctor în științe, cu background în genetică și epigenetică, la lansarea unui test nou de nutrigenetică. El este consultant științific la Genetic Center și ne-a explicat cum putem înțelege mai bine procesele care au loc în organismul uman la nivel molecular.

Harta „erorilor” din ADN care arată riscul de cancer mamar, mai bine înțeleasă

de Florentina Ionescu - ian. 8, 2020

Un studiu internațional major referitor la aspectele genetice ale cancerului de sân a identificat peste 350 de „erori” de ADN care cresc riscul individual de a dezvolta această patologie. În plus, potrivit oamenilor de știință, aceste erori ar putea influența până la 190 de gene.

Un test genetic explică de ce răspundem diferit la alimente și arată intoleranțele genetice

de Florentina Ionescu - nov. 20, 2019

Testarea nutrigenetică este singura modalitate de diagnosticare a intoleranțelor genetice, spun experții din domeniul geneticii medicale. În acest context, recent, rețeaua de sănătate Regina Maria a anunțat că își completează portofoliul de servicii medicale cu teste genetice, unul dintre acestea fiind cel de nutrigenetică.

Aritmopatii genetice cu substrat morfologic cardiac

de Dr. Alexandru Deutsch - oct. 25, 2019

Cele mai frecvente boli cu transmitere genetică ce se manifestă cu alterare structurală cardiacă și aritmii ventriculare sunt cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept și cardiomiopatia hipertrofică.

De ce unii oameni se simt mai odihniți?

de Dr. Alexandra GUȚĂ - sept. 10, 2019

Cercetătorii încă nu au căzut de acord cu privire la numărul optim al orelor de somn și la capacitatea de recuperare a nopților nedormite. Cu toate acestea, se știe că anumite persoane se simt odihnite chiar și după puține ore de somn. Explicația ar putea fi găsită chiar în codul genetic.

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe