Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” a validat numirea lui Ștefan Strilciuc în funcția de director al Centrului de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică au organizat conferința „Genomica: Perspective pentru dezvoltarea resursei umane înalt calificate”.
Reprezentanţii OMS au anunţat că, împreună cu partenerii, au lansat o reţea globală pentru detectarea și prevenirea ameninţărilor de tip infecţios cu ajutorul genomicii.
Cercetătorii vor să utilizeze acest proces pentru a înţelege mai bine cum acționează o serie de agenţi patogeni care provoacă afecţiuni respiratorii, de la gripă la virusul sinciţial respirator.
Guvernul Indiei a solicitat statelor sale să fie atente la apariția unor noi variante de coronavirus, invocând o creştere a cazurilor COVID-19 în China şi în alte regiuni de pe glob.
Pentru cercetarea informaţiilor intracelulare și interstiţiale sunt necesare sisteme ce pot analiza cantităţi mari de date din domeniul geneticii, date obţinute din studiul pacienţilor.
Cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, dr. Marius Geantă explică în contextul epidemiologic actual de ce este important un sistem de supraveghere genomică referitor la varianta Omicron a SARS-CoV-2.
Apariţia cărţii Medicina genomică și bolile comune ale adultului este, fără îndoială, un remarcabil eveniment editorial, din cel puţin două motive: subiectul abordat și identitatea autorilor.
Pentru prima dată în istoria știinţei, premiul Nobel a fost acordat simultan pentru doi cercetători de sex feminin și atât de repede după ce a fost făcută descoperirea pe care o premiază.
Zilele Institutului Clinic Fundeni au însemnat un adevărat tur de forţă, prin lucrările ştiinţifice prezentate de seniori şi de tineri medici, rezultat al experienței institutului.
Numeroase studii au demonstrat cu certitudine faptul că unele persoane sunt mai susceptibile decât altele. În cadrul rubriciiMedicina genomică, prof. dr. Mircea Covic trece în revistă un deceniu şi jumătate de eforturi pentru identificarea genelor de susceptibilitate la obezitate, pentru înţelegerea în profunzime a biologiei bolii.
Noi metode de diagnostic şi terapie în cancer sunt posibile ca urmare a cercetărilor din oncogenomică. Pe lângă descoperirea unui număr din ce în ce mai mare de markeri moleculari ai cancerului, s-a realizat şi determinarea plasmatică a profilului metabolomic specific sau analiza acizilor nucleici din plasmă. O nouă abordare terapeutică în neoplasme propune indicaţia apoptozei prin letalitate sintetică. Despre semnificaţia şi importanţa pentru oncologia clinică a acestor achiziţii discută prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.
După concluzia de netăgăduit, desprinsă din cercetările ultimelor decenii, că boala canceroasă este o complexă afecţiune genetică, au fost elucidate caracteristicile sale definitorii. Prof. dr. Mircea Covic le detaliază în cadrul rubricii Medicina genomică.
Conform studiilor efectuate, în aproape o treime din cancere există o predispoziţie genetică, evidenţiabilă prin anamneză familială şi/sau teste genetice. Sunt astfel posibile şi măsuri profilactice eficiente. Prof. dr. Mircea Covic discută despre cele trei tipuri de neoplasme cu predispoziţie genetică şi despre genele de susceptibilitate la aceste afecţiuni, în cadrul rubricii Medicina genomică.
Proiectul Genomul Uman, finalizat în 2000, a dat speranţe specialiştilor, în legătură cu descifrarea mecanismelor genetice ale multor boli, între care şi cancerul. Portar, îngrijitor, peisagist – nu sunt doar meserii, ci şi categoriile funcţionale ale genelor supresoare ale creşterii tumorale. Alături de oncogene şi de genele ARNmi, ele sunt implicate în apariţia malignităţii. Explicaţii detaliate ale rolurilor acestora, în articolul semnat de prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.
Vorbim de o adevărată pandemie diabetică, în condiţiile în care 7,6% din populaţia adultă din întreaga lume are DZ de tip 2. Există speranţe pentru managementul eficace al acestei afecţiuni? Răspunsul este afirmativ, după cum argumentează dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică, subliniind importanţa rolului fenomenelor genetice şi epigenetice în managementul bolii.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe