Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei, a fost
organizată, la 24 martie a.c., o conferinţă de presă la care au
participat dnele dr. Elmira Ibraim, coordonator tehnic naţional al Programului Naţional de Control al Tuberculozei, dr. Dana Burduja – Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, dnii dr. Victor Olsavszky, directorul regional al Biroului OMS pentru România, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în MS, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Dl Cseke Atilla, ministrul sănătăţii, a prezentat presei marţi, 1 februarie a.c., proiectul conform căruia din cele 435 de unităţi sanitare cu paturi care există în prezent – atât în reţeaua proprie, cât şi în administrarea autorităţilor locale – 182 sunt propuse să rămână fără personalitate juridică: 111 ar urma să fie comasate, ca secţii exterioare, iar 71 reprofilate în cămine pentru bătrâni în cadrul programului „Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoanele vârstnice“ elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, ce se va desfăşura în perioada 1 aprilie 2011 – 31 decembrie 2013. Există şi posibilitatea ca o parte din aceste 71 de unităţi să fie reprofilate în centre de permanenţă. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Organizaţia „Salvaţi Copiii“ România, în parteneriat cu o importantă companie farmaceutică şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, a prezentat presei marţi, 16
noiembrie a.c., un amplu program de reducere a mortalităţii în rândul copiilor sub 5 ani. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Metodologia actuală a cercetării clinicofarmaceutice este focalizată în cvasitotalitate pe fenomenologia atomo-celulară: porneşte de la premisa că omul este un fel de „maşină chimică“, ale cărei defectare (îmbolnăvire) şi reparare (vindecare) se realizează prin intervenţii ce produc modificări aproape exclusiv chimice. Da, putem privi omul viu şi ca pe o maşină chimică adaptabilă la mediu şi capabilă de autoreparare (prin complexe mecanisme chimico-cibernetice cunoscute azi, în bună măsură). Prin medicamente se vrea – şi adesea se reuşeşte – a fi ajutate mecanismele de autovindecare (varianta superioară a dictonului „medicus curat, natura sanat“). (...)