Numeroase studii au demonstrat cu certitudine faptul că unele persoane sunt mai susceptibile decât altele. În cadrul rubriciiMedicina genomică, prof. dr. Mircea Covic trece în revistă un deceniu şi jumătate de eforturi pentru identificarea genelor de susceptibilitate la obezitate, pentru înţelegerea în profunzime a biologiei bolii.

Ce i-a trebuit poporului român ca să-şi asigure supravieţuirea? Spre deosebire de mulţi alţi istorici, acad. Mircea Maliţa preferă să răspundă printr-o abordare multidisciplinară şi, mai ales, evită reducţionismul facil. Despre recenta ediţie „Strategii de supravieţuire în istoria poporului român. Cuminţenia pământului“, scrie Elena Solunca.

Noi metode de diagnostic şi terapie în cancer sunt posibile ca urmare a cercetărilor din oncogenomică. Pe lângă descoperirea unui număr din ce în ce mai mare de markeri moleculari ai cancerului, s-a realizat şi determinarea plasmatică a profilului metabolomic specific sau analiza acizilor nucleici din plasmă. O nouă abordare terapeutică în neoplasme propune indicaţia apoptozei prin letalitate sintetică. Despre semnificaţia şi importanţa pentru oncologia clinică a acestor achiziţii discută prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Reformele sistemului sanitar din ultimele decenii nu au reuşit să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei. Portretul ministrului ideal, principiile moderne de organizare a sistemului şi etapele programului de reformare a acestuia sunt descrise în articolul semnat de dr. Mircea Olteanu, preşedintele Asociaţiei Spitalelor din România.

Şi studenţii medicinişti susţin concerte, şi nu doar alături de Orchestra Medicilor. De Crăciun, membrii corului Vox Medicalis şi-au dat halatele jos şi au cântat muzică de calitate, alături de soprana Felicia Filip.Prof. dr. Mircea Ioan Popa a fost în Aula Facultăţii de Drept şi ne împărtăşeşte impresiile.

După concluzia de netăgăduit, desprinsă din cercetările ultimelor decenii, că boala canceroasă este o complexă afecţiune genetică, au fost elucidate caracteristicile sale definitorii. Prof. dr. Mircea Covic le detaliază în cadrul rubricii Medicina genomică.

Apropiatul Crăciun este, pentru prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele Arfomed, un bun prilej de a ilustra o serie din realizările membrilor clubului pe care îl conduce, în Albumul cu clipe.

Conform studiilor efectuate, în aproape o treime din cancere există o predispoziţie genetică, evidenţiabilă prin anamneză familială şi/sau teste genetice. Sunt astfel posibile şi măsuri profilactice eficiente. Prof. dr. Mircea Covic discută despre cele trei tipuri de neoplasme cu predispoziţie genetică şi despre genele de susceptibilitate la aceste afecţiuni, în cadrul rubricii Medicina genomică.

Zeci de mii de pasionaţi de lectură au trecut pragul Târgului Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură“. Cu toţii au vizitat standurile editurilor preferate, au cumpărat cărţile mult visate şi au asistat la fel şi fel de lansări. Aflăm cum a fost lansat al doilea volum al „Scrierilor“ lui C. D. Zeletin, de la dr. Mircea Ciuhuţa.

Proiectul Genomul Uman, finalizat în 2000, a dat speranţe specialiştilor, în legătură cu descifrarea mecanismelor genetice ale multor boli, între care şi cancerul. Portar, îngrijitor, peisagist – nu sunt doar meserii, ci şi categoriile funcţionale ale genelor supresoare ale creşterii tumorale. Alături de oncogene şi de genele ARNmi, ele sunt implicate în apariţia malignităţii. Explicaţii detaliate ale rolurilor acestora, în articolul semnat de  prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Participarea la Congresul European de Cardiologie, de la München i-a dat ocazia dlui prof. dr. Mircea Cinteză să surprindă în imagini frumuseţea oraşului, plin de statui minunate. Le puteţi admira în cadrul rubricii Albumul cu clipe.

Vorbim de o adevărată pandemie diabetică, în condiţiile în care 7,6% din populaţia adultă din întreaga lume are DZ de tip 2. Există speranţe pentru managementul eficace al acestei afecţiuni? Răspunsul este afirmativ, după cum argumentează dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică, subliniind importanţa rolului fenomenelor genetice şi epigenetice în managementul bolii.

Despre istoria Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, în curând octogenar, şi despre activitatea primului său director, dr. Petre Topa, în articolul semnat de dnii prof. dr. Mircea Beuran şi prof. dr. Benone Duţescu.

Boală cronică multifactorială cu prevalenţă crescută şi complicaţii redutabile, diabetul zaharat de tip 1 constituie o serioasă problemă de sănătate publică. În consecinţă, predicţia şi prevenirea sa reprezintă o prioritate importantă. Ce rol are predispoziţia genetică în producerea DZ 1? Despre acesta, dar şi despre screeningul genetic al persoanelor vulnerabile la DZ 1, pe larg, în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic în cadrul rubricii Medicina genomică.