Pe 25 septembrie a fost marcată Ziua Mondială a Plămânului. Cu acest prilej, medicul pneumolog Beatrice Mahler a transmis un mesaj și a prezentat câteva informații despre poluare.
Poluarea chimică contribuie la deteriorarea sănătății bărbaților din Europa, avertizează Alianța pentru Mediu și Sănătate (HEAL).
Pentru o sănătate mai bună, aproape 50 de milioane de persoane au semnat un apel pentru acțiuni menite să contribuie la un aer mai curat.
Beatrice Mahler, managerul de la Institutul Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei internaționale a aerului curat pentru un cer albastru.
Numărul pungilor din plastic de unică folosință găsite pe plajele şi pe cursurile de apă din în Statele Unite s-a redus semnificativ, potrivit unei analize publicate luni de ONG-ul Ocean Conservancy.
Potrivit unui studiu nou, fumul provenit din incendiile de pădure și de vegetație ar putea fi mult mai nociv pentru creierul uman în comparație cu poluarea aerului.
Studiul a fost realizat pe 1.308 participanți, majoritatea albi non-hispanici (56%) sau hispanici (32%), de către cercetătorii de la Facultatea de medicină Keck a Universităţii americane California de Sud.
Aproximativ 135 de milioane de decese premature s-au produs la nivel mondial între anii 1980 şi 2020, motivul principal fiind poluarea aerului, cauzată de emisiile umane sau de alte surse, cum ar fi incendiile de pădure.
Dacă în urmă cu 12 zile mă întrebam cum va fi atunci când voi reveni acasă din Barcelona (1), astăzi cunosc răspunsul. Nu este unul îmbucurător.
După una-două săptămâni petrecute în afara Capitalei, revenind dintr-o zonă montană, apropiindu-mă de București „simţeam” că este un aer cu totul diferit, înecăcios, tusigen.
În perioada 2010-2019, peste 2,18 miliarde de oameni au fost expuși la cel puțin o zi de poluare substanțială a aerului/ an, fiecare persoană din lume având, în medie, 9,9 zile de expunere pe an.
La nivel mondial, sănătatea populației este pusă în pericol mai mult de poluarea atmosferică, decât de fumat sau de consumul de alcool, constată un raport al Institutului pentru politici energetice (EPIC) al Universităţii din Chicago.
Un studiu al cercetătorilor de la universitățile Cambridge (Marea Britanie) și Zhejiang (China), realizat în 116 țări, arată că există o legătură directă între creșterea poluării aerului și rezistența la antibiotice.
Aerul curat este esențial pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor.
La sediul UNESCO din Paris, 175 de ţări s-au reunit pentru a doua din cele cinci sesiuni de negocieri menite să elaboreze un tratat care să devină obligatoriu până la sfârşitul lui 2024.
Substanțele toxice din aer sunt principalul risc de mediu pentru sănătatea minorilor şi reduc speranţa de viaţă, arată un raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).
Agenția Europeană de Mediu a studiat legăturile dintre cancer și mediul înconjurător, analizând datele privind poluarea aerului, radonul, radiațiile ultraviolete, fumatul pasiv și substanțele chimice.
Parchetul francez a deschis o anchetă preliminară, după o plângere depusă de asociaţia Respire care acuză regia de transport pariziană RATP de degradarea calităţii aerului la metrou.
Un studiu arată că ozonul e asociat cu peste 3% dintre spitalizările cauzate de boli coronariene, insuficienţă cardiacă şi AVC. Acest gaz e o componentă majoră a smogului care poluează marile oraşe.
Reducerea poluării provenite din sectoarele farmaceutic şi agricol este esenţială pentru combaterea proliferării superbacteriilor rezistente la medicamente, se arată într-un raport.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe