Nu-mi plac glorificarea și demonizarea epocii actuale. Îmi plac oamenii care se trezesc și realizează ce e cu adevărat semnificativ în viaţa asta. Indiferent pe ce căi.
E ușor să vorbim despre adolescenţă ca despre perioada ne-înfrânării și a încercării multor lichide și fumuri interzise sau dăunătoare sănătăţii fizice și psihice.
Oxigenul poate fi administrat unui pacient cu o condiţie medicală stabilă, în mod cronic la domiciliu (în condiţii de repaus sau în timpul efortului) sau într-o situaţie acută, de obicei în mediu intraspitalicesc.
Odinioară, lucrarea de licenţă era văzută ca un text menit să însemne ceva, iar pregătirea ei cerea interes, pasiune și timp.
Serviciile educaţionale au nevoie de o estetică și o calitate a formei în care ajung la utilizator, aspect adeseori ignorat azi.
De puţin timp am inaugurat la Iași cea mai mare galerie de artă transdisciplinară din România.
Într-o carte din anul 1956 se scria că una dintre cele mai importante verigi din lanţul de instituţii care asigură dezvoltarea armonioasă a copilului este „creșa”.
Ștefan Minovici rămâne unul dintre întemeietorii și organizatorii știinţelor chimico-farmaceutice în România, cu legături profunde cu medicina legală.
Dacă am parcurge scrierile unor autori care au vieţuit pe aceste meleaguri, am realiza că nu a fost deșert înainte, cum ni se tot șoptește zilnic.
Centrul Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași inaugurează pe 20 iunie 2023 salonul de artă „Dr. Ștefan Possa” / Galerie de Artă Transdisciplinară.
Dr. Ștefan Busnatu, prodecanul Facultății de Medicină de la UMF „Carol Davila” București și medic cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, vine cu noutăți despre un program unic în țară.
Utilizarea în exces a telefoanelor mobile ne-a cam redus la mașinării. Edităm până la perfecţiune tot ceea ce trimitem și ajungem aidoma unor algoritmi: automate de litere și de spaţii.
Ce aspecte ar trebui să ia în considerare un elev înainte de a alege să devină medic? Iată o listă de sugestii*.
Săptămâna trecută a avut loc lansarea volumului „Arta protocolului. Eticheta oficială în secolul XXI”, de Sandra Gătejeanu Gheorghe.
Ediţia de anul acesta a masterclassului de Neurochirurgie s-a remarcat printr-un interes deosebit al studenţilor pentru neuroștiinţe, în general, și pentru neurochirurgie, în particular.
Mereu, noi și multe sunt evitările și refuzul de a trece către ronde-bosse, de a da ocol fiinţei întregi. Rămânerea în altorelief continuă a caracteriza rostirea academică.
Calitatea în asistenţa medicală este, cu siguranţă, în interesul beneficiarului și al profesioniștilor. Dar cum ajungem la ea și, mai important, cum o păstrăm?
La o recentă întâlnire a Comisiei de Istorie a medicinei a Academiei Române, profesorul Teodor Horvat a purces la o mobilizare a resurselor proprii, dar și ale celor care vor să i se alăture, de a scrie și vorbi despre personalităţile și evenimentele remarcabile din trecutul acestei ţări.
Am fost crescut de trei femei și mi-am petrecut zile bune în copilăria mică printre femei, la Maternitatea din Tecuci, unde era moașă bunica mea, Zonia. Tot de acolo începe și povestea amintirilor din „copilăria medicală”.
Ștefan Busnatu, prodecan al Facultății de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” și medic cardiolog, a anunțat că a fost lansat un nou proiect. Acesta se numește „Cercul studențesc de cardiologie și chirurgie cardiovasculară”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe