Tehnicile de secvenţiere genetică au identificate aproape toate variantele genetice ale Mycobacterium tuberculosis care conferă rezistenţă la 13 din cele mai utilizate tuberculostatice.
Prescrierea eronată în infecția cu SARS-CoV-2 și automedicația influențată de fake news se numără printre cauzele creșterii consumului de antibiotice la noi în țară, în 2020.
Varianta Omicron a COVID-19 ar fi fost detectată în Olanda înaintea celor două zboruri sosite săptămâna trecută din Africa de Sud având la bord pasageri purtători ai virusului.
Botezată B.1.1.529, noua varianta prezintă peste 30 de mutații – spre comparație, varianta Delta are doar două –, este mai transmisibilă și e potențial rezistentă la vaccinuri.
România se clasează de câţiva ani pe primele locuri în Europa în ceea ce privește rezistenţa germenilor la antimicrobiene, după cum arată datele publicate de OMS și ECDC.
În urmă cu un an scriam despre o șansă oferită de pandemie, cea de a reduce consumul de antibiotice, întrucât traversam o perioadă dificilă pentru sistemul medical, dar în care patologia infecţioasă dominantă era una virală; or, virozele nu se tratează cu antibiotice!
OMS a anunțat că este disponibilă o platformă globală cu datele individuale ale pacienților, creată pentru tratamentul tuberculozei rezistente la medicamente.
Ieri a început campania de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, organizată de Rețeaua de Solidaritate, care va dura până la 24 noiembrie.
Săptămâna conștientizării rezistenței la antimicrobiene este marcată anul acesta în perioada 18-24 noiembrie.
O trecere în revistă a articolelor medicale apărute în ultimii ani pe subiectul consumului de antibiotice arată o creștere îngrijorătoare, lucru care explică apariţia bacteriilor superrezistente.
La nivel global, rezistenţa la diferite clase de antibiotice se dezvoltă într-un ritm alarmant, iar efectele în timp sunt îngrijorătoare, atrag atenţia specialiștii.
Din ce în ce mai multe țări, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, își iau angajamentul că se vor implica în abordarea rezistenței la antimicrobiene, o problemă extrem de răspândită.
O tehnică ce măsoară activitatea metabolică a bacteriilor poate identifica rezistența la antibiotice în mai puțin de 90 de minute, arată un studiu de la Washington State University.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că va monitoriza contagiozitatea subvariantei AY.4.2 a coronavirusului, responsabilă de un număr în creștere de îmbolnăviri COVID-19.
Echipele medicale ale DSP Iaşi se deplasează la persoanele suspecte de COVID pentru recoltarea probelor cu ajutorul şoferilor şi maşinilor puse la dispoziţie de compania Antibiotice Iași.
O pacientă cu depresie rezistentă la tratament a beneficiat de un tratament care a dus la remisia completă a bolii.
Cercetătorii de la Institutul Ineos Oxford în colaborare cu cei de la Universitatea Oxford și colegi din Peshawar, Pakistan, au publicat un nou studiu legat de rezistenţa antimicrobiană și artropode.
Deși vaccinurile împotriva COVID-19 disponibile în prezent sunt extrem de eficiente, capacitatea limitată de producție și nevoia ca aceste produse să fie păstrate la rece îngreunează distribuirea lor la nivel global.
Construirea rezistenţei la lucrătorii din domeniul sănătăţii poate servi ca factor de protecţie împotriva rezultatelor negative legate de locul de muncă, inclusiv epuizarea, anxietatea și depresia.
Cei care iau antibiotice timp îndelungat prezintă un risc mai mare cu 17% de a dezvolta un cancer de colon în următorii 5-10 ani, arată un studiu suedez.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe