Donanemab, un medicament experimental al companiei Eli Lilly, a încetinit cu 60% progresia bolii Alzheimer pentru pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii.
Oamenii de știință au descoperit corelaţii între modificările de microbiom şi factori imunitari, printre care şi markerul inflamator IL-6, la indivizii cu autism
O combinație a undelor cerebrale din timpul somnului poate prezice controlul glicemic.
Cercetarea americană a constatat că vindecarea şi îmbătrânirea, două procese biologice fundamentale, sunt interconectate.
Într-o proporţie de 36%, medicii din România sunt supuși riscului de a manifesta clinic un sindrom de burnout. Așa rezultă dintr-un studiu al CMR realizat recent.
Sucraloza, un îndulcitor natural folosit adesea în alimente și băuturi, poate deteriora ADN-ul și poate crește riscul de cancer, reiese dintr-un nou studiu al Universității de Stat din Carolina de Nord.
În lume, 529 de milioane de oameni au diabet, iar proiecţiile arată că, în următorii 30 de ani, cifra va creşte de peste două ori.
Obezitatea modifică creierul fără „niciun semn de reversibilitate”, iar aceste modificări cerebrale pot dura chiar și după ce persoanele considerate obeze din punct de vedere medical pierd o cantitate semnificativă de greutate.
Femeile care au indicele de masă corporală (IMC) mai mare înainte de sarcină ajung să alăpteze mai puțin timp, reiese dintr-un nou studiu internațional, condus de Brigham and Women's Hospital.
„Pentru România este o pierdere pe termen lung și trebuie să ne gândim la niște politici de reținere a resursei umane în general”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.
Oamenii de ştiinţă de la Harvard au descoperit că un măr pe zi ajută la prevenirea fragilității osoase, o condiție care afectează în special persoanele în vârstă, dar poate fi întâlnită și la pacienți mai tineri.
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România au prezentat rezultatele primului studiu național realizat pentru evaluarea riscului de burnout în rândul medicilor din România.
Cercetările arată că oamenii inhalează circa 16,2 fragmente de microplastic în fiecare oră, echivalentul unui card bancar într-o săptămână.
Cu dispozitivul „heart-in-a-box”, medicii pot să preleveze o inimă donatoare care a încetat să mai bată şi să o revigoreze, testându-i funcţia.
Oamenii de știință au precizat că medicamentul nu a fost testat pe persoane care sufereau deja de COVID de lungă durată şi, prin urmare, nu a putut fi utilizat pentru a trata această boală, ci doar pentru a o preveni.
Răzvan Șerban ne-a trimis pentru rubrica „Doza de ficțiune” un text inedit, despre o întâlnire secretă.
Potrivit unei cercetări franceze, circa 90% dintre persoanele afectate de COVID-19 de lungă durată continuă să acuze simptome la un an după infectare.
Cercetătorii elvețieni în ştiinţe neurologice au creat „o punte digitală wireless”, care poate să restaureze conexiunea întreruptă între creier şi măduva spinării.
Consumul de broccoli sau de varză ar putea limita severitatea alergiilor cutanate, arată un studiu realizat de Inserm (Institutul Naţional pentru Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa) și de Institutul Curie din Paris.
Înţelegerea asocierii dintre obezitate şi riscul de îmbolnăvire pe termen lung este esenţială pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice, a declarat autorul principal al unui studiu american.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe