Ziua Mondială a Somnului, marcată anual la 18 martie, la iniţiativa Asociaţiei Mondiale de Medicina Somnului (WASM), atrage anul acesta atenţia asupra importanţei deosebite a unui somn sănătos la copiii de toate vârstele. Se estimează că aproximativ un sfert din copiii din toată lumea ar suferi de o afectare a calităţii somnului, iar consecinţele acesteia asupra sănătăţii constau în: • obezitate • tulburări emoţionale • impulsivitate şi agresivitate • iritabilitate şi frustrare • modificări ale nivelului de activitate • tulburări de atenţie, deficit de memorie, dificultăţi de învăţare şi de raţionament, cu impact asupra activităţii şcolare • predispoziţie către leziuni accidentale. (...)

    În ultimii 20 ani au fost tot mai numeroase publicaţiile legate de consecinţele tulburărilor de somn la copii. Somnul este o necesitate fiziologică majoră, la fel de importantă precum respiraţia şi alimentaţia. Aproximativ 25% din copii prezintă de-a lungul copilăriei o tulburare de somn, de la dificultăţi de adormire şi treziri nocturne până la probleme mult mai serioase, precum apneea obstructivă în somn. Deşi multe din acestea sunt trecătoare şi autolimitate, percepţia că ei le „vor depăşi“ a fost infirmată de numeroase studii care au documentat atât recurenţa, cât şi peristenţa acestor problemelor de somn în copilărie. (...)

    Sindromul de apnee în somn este o boală caracterizată prin obstrucţii repetitive ale căilor aeriene superioare, urmate de desaturări şi microtreziri care apar în timpul somnului, aducând concomitent fragmentări ale acestuia. Este o afecţiune frecventă în populaţie (4–6%, dar la noi nu există studii epidemiologice), cu o serie de simptome precum somnolenţă diurnă, somn neodihnitor, oboseală diurnă, lipsă de concentrare şi tulburări de memorie, care au multiple implicaţii medico-legale. (...)