Site-ul Ministerului Sănătății (www.ms.ro)
obișnuia să fie anacronic și haotic. Anunțurile importante se pierdeau constant
prin colțurile prăfuite ale site-ului, iar căutarea unei informații era o
adevărată muncă de detectiv. Sub conducerea lui Vlad Voiculescu, website-ul
Ministerului Sănătății a devenit elegant, accesibil, optimizat pentru
telefoanele mobile. Din nefericire, nu este și cazul celor 42 de site-uri ale
direcțiilor de sănătate publică (DSP) județene.
DSP-urile reprezintă structurile din
teritoriu ale Ministerului Sănătății, responsabile de sănătatea publică din
județul respectiv. Website-urile lor ar trebui să fie principala sursă de
informații atât pentru furnizorii de servicii de sănătate, cât și pentru
populație. Ele constituie însă o babilonie incredibilă de abordări, culori și
adrese. Paisprezece DSP-uri au ca structură pentru adresă: dsp + două litere
corespunzătoare județului.ro (ex.: www.dspbt.ro – DSP Botoșani), ceea ce
are sens ca abordare unitară. Din nefericire, celelalte 28 au adrese extrem de
variate, care nu respectă această structură. Zece DSP-uri au în continuare
site-uri cu adrese de tip dsp+judet.ro, victime ale inovației de a schimba
pentru câțiva ani numele direcțiilor de sănătate publică în autorități de
sănătate publică și apoi schimbat înapoi. Trebuie remarcată adresa județului
Bihor (www.dspbihor.gov.ro), subdomeniu pe site-ul guvernului; ar avea
sens ca toate site-urile să fie subdomenii pe site-ul Ministerului Sănătății.
Actualizarea informațiilor centralizate ar fi mai rapidă și s-ar putea crea un
sistem de acces cu user și parolă pentru fiecare județ. Adresele județelor
Bistrița-Năsăud (dspb.bistrita.ro) și Mehedinți (www.dsp.severin.rdsnet.ro)
sunt subdomenii ale unor site-uri care nu au nicio legătură cu sănătatea (bistrita.ro,
rdsnet.ro). De asemenea, este de remarcat adresa DSP Neamț (www.sant.ro),
creativă, dar confuză ca identitate.
În ceea ce privește accesul de pe telefoane
mobile, doar unsprezece DSP-uri au site-uri optimizate (Bihor, Buzău, Călărași,
Caraș-Severin, Constanța, Galați, Giurgiu, Iași, Mureș, Sibiu, Teleorman).
Celelalte 31 de DSP-uri au neglijat acest aspect, în condițiile în care accesul
pe internet de pe telefoanele mobile constituie principala sursă de trafic.
Site-urile din patru județe sunt extrem de
agresive din punctul de vedere al culorilor utilizate (Argeș, Brașov,
București, Cluj). Site-urile din trei județe nu funcționează deloc (Dolj,
Maramureș, Mehedinți). Nu există două DSP-uri care să aibă același meniu de
acces – dacă accesezi pagina altui județ, nimic nu mai e familiar.
În condițiile subfinanțării cronice a
DSP-urilor, este ridicol să te aștepți ca fiecare DSP să aibă buget și resurse
umane necesare pentru dezvoltarea și întreținerea unui site. Este
surprinzătoare lipsa de interes a Ministerului Sănătății pentru creșterea
accesului la informații prin DSP-urile județene, mai ales în condițiile în care
avem un sistem de sănătate centralizat. Ar trebui să existe un template unic
pentru toate DSP-urile, optimizat pentru telefoane mobile, cu o structură clară
și transparentă. Site-urile DSP-urilor ar trebui să fie localizate ca
subdomenii ale site-ului Ministerului Sănătății (ar scădea costurile și ar
optimiza administrarea lor). Site-urile DSP-urilor ar trebui să funcționeze.
Soluțiile pentru problema de acces
electronic la informațiile oficiale de sănătate sunt simplu de implementat.
Problema este alta: de ce este orb Ministerul Sănătății la aceste aspecte? Poate
ar trebui testată alfabetizarea în IT a angajaților Ministerului Sănătății?
Dacă nu înțelegi fundamentele comunicării electronice și fundamentele IT,
evident că nu vei vedea și nu vei rezolva o problemă precum cea descrisă mai
sus. Ar trebui să fie reevaluată angajarea sau menținerea în funcție la nivel
de guvern a persoanelor care sunt analfabete în IT. Dacă site-urile DSP-urilor
sunt simptomele de la nivelul sistemului, creierul de la Ministerul Sănătății
este inflamat sever.
