Bolile
cronice netransmisibile sunt o cauză majoră de morbiditate și mortalitate în
populația adultă la nivel global (OMS, 2015). Între 1990 și 2010, contribuția
bolilor cronice netransmisibile la povara determinată de boală a crescut de la
43 la 54% la nivel global (Murray et al., 2012). În aceeași ordine de idei, OMS
estimează că bolile netransmisibile au fost responsabile pentru 38 de milioane
de decese înregistrate în 2012 în întreaga lume. În plus, în fiecare an, 16
milioane de oameni mor prematur din cauza bolilor cronice netransmisibile
(cardiovasculare, respiratorii, diabet sau cancer). În consecință, bolile
netransmisibile sunt considerate o problemă globală de sănătate publică. Dintre
cele șase regiuni OMS, cel mai puternic afectată de bolile netransmisibile este
regiunea europeană, unde acestea sunt responsabile pentru 86% dintre decese și
pentru 77% din povara determinată de boală (OMS, 2016). De asemenea, incidența
bolilor cronice în populația adultă din Europa de Est este în continuă creștere
(Probst-Hensch, 2013).
În
România, bolile cronice netransmisibile au fost responsabile pentru aproximativ
92% (peste 254.000) dintre decesele înregistrate în 2014. Dintre acestea, 58%
sunt cauzate de bolile cardiovasculare, 20% de diferite tipuri de cancer, iar
4% de diferite probleme respiratorii și diabet (OMS, 2014). De asemenea, 49,1%
dintre români sunt diagnosticați cu hipertensiune, 51% sunt supraponderali,
19,1% obezi, iar 47,1% au niveluri ridicate de colesterol (OMS, 2011). România
a realizat primul pas în adresarea bolilor netransmisibile în anul 2005, prin
aderarea la Convenția-cadru pentru controlul tutunului (FCTC). Cu toate
acestea, cel mai recent raport OMS (2015) arată că țara noastră nu are o
strategie integrată sau un plan național de acțiune împotriva bolilor cronice
netransmisibile, nu a fixat încă un set de indicatori pentru bolile cronice
netransmisibile și valori-țintă pentru aceștia și nu implementează în mod
regulat studii pentru evaluarea factorilor de risc ai acestora. România nu
dispune nici de un registru național de cancer sau de baze de date integrate
care să conțină toate informațiile referitoare la situația bolilor cronice
netransmisibile. Nu în ultimul rând, cooperarea între specialiștii din domeniul
sănătății în ceea ce privește prevenția și controlul bolilor cronice
netransmisibile este încă în stadii incipiente.
Simpla
menționare a acestor neajunsuri în domeniul gestionării bolilor cronice
netransmisibile nu va îmbunătăți însă cu nimic situația. Pentru a putea să
facem pași înainte este necesară atât îmbunătățirea politicilor de prevenire a
bolilor cronice netransmisibile, cât și dezvoltarea de cooperări internaționale
în vederea adresării acestor boli. O acțiune utilă pentru îmbunătățirea
mecanismelor de adresare a bolilor cronice netransmisibile în România este
expunerea practicienilor din domeniul sănătății la exemple de bune practici în
ce privește prevenirea, tratarea și controlul bolilor cronice netransmisibile.
În această direcție, Departamentul de sănătate publică al Facultății de Științe
Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”
Cluj-Napoca a început, în 2011, o colaborare cu Center for International Rural
and Environmental Health – University of Iowa. Prin intermediul proiectului
„The Iowa Non-communicable Chronic Diseases Research Training Program”, în
România, 47 de medici de diverse specialități și tineri cercetători în domeniul
sănătății publice au primit burse de studiu în cadrul College of Public Health
– University of Iowa și finanțarea unor proiecte pilot care au vizat adresarea
bolilor cronice netransmisibile în România.
În
2015, o altă inițiativă a aceluiași departament a constat în organizarea primei
ediții a conferinței ICONiC (International Conference on Non-Communicable
Diseases). Realizată în colaborare cu centrul american amintit, acea primă
ediție a găzduit peste 80 de participanți din România și din Statele Unite,
care au prezentat inițiative de prevenire și reducere a poverii bolilor cronice
netransmisibile și au trasat noi direcții de acțiune.
Anul
acesta, în perioada 22–24 mai, va avea loc o a doua ediție a conferinței.
ICONiC 2017 va adresa atât domeniul prevenirii bolilor netransmisibile, cât și
cel al prevenirii și combaterii violenței și accidentelor. Agenda evenimentului
a fost extinsă deoarece, comparativ cu alte boli și probleme de sănătate înrudite,
în România, leziunile traumatice și cauzele externe ale acestora sunt cauza
principală de deces pentru grupa de vârstă 15–19 ani (CNEPSS, 2014). La nivel
național, în 2013, leziunile traumatice și cauzele externe ale acestora au fost
a doua cauză principală de deces și clasă de boală înregistrată în rândul
copiilor și tinerilor până la 19 ani, cu 21,4% din totalul de decese, după
afecțiunile perinatale (22,7%) și înainte de bolile aparatului digestiv (19,9%)
și ale aparatului circulator (15,5%).
ICONiC
2017 are ca scop crearea unui context în care practicienii, cercetătorii și
dezvoltatorii de servicii în domeniul sănătății publice să împărtășească noile
traiectorii de cercetare și noile practici validate științific prin care putem
contribui la prevenirea bolilor cronice netransmisibile și a violenței,
accidentelor și abuzului. Vă invităm la ediția de anul acesta pentru a
împărtăși cunoștințe și bune practici în domeniul sănătății publice și, astfel,
să contribuim împreună la prevenirea bolilor cronice netransmisibile și la
prevenirea și controlul violenței, accidentelor și abuzului. Mai multe
informații despre conferință puteți obține la adresa iconic@publichealth.ro
sau pe http://publichealth.ro/index.php/iconic-2017/
