Newsflash
SPECIALITĂȚI

Consecințele risipei alimentare

de Mădălina Cristiana POP - feb. 23 2018
Consecințele risipei alimentare
Despre risipa alimentară se vorbește din ce în ce mai mult în ultima vreme la nivel global, subiectul ajungând unul de actualitate și în România. Dar ce înseamnă risipă alimentară? Acest termen face referire la mâncarea cumpărată care ajunge să fie neconsumată deoarece și-a pierdut o parte din proprietăți, dar ar fi putut fi consumată fără riscuri dacă era păstrată într-un mod diferit (1). În România, trecerea de la regimul comunist a adus cu sine abundența alimentară similară celorlalte țări ale Europei, diversitatea nutrițională a atins cel mai complex punct de până acum, fiind direct proporțională cu numărul de deșeuri rezultate din aceste procese.

Risipa alimentară a ajuns în atenția cercetătorilor și autorităților deoarece are, de asemenea, o legătură foarte strânsă cu sănătatea noastră din (cel puțin) două puncte de vedere (2). În primul rând, în țările în curs de dezvoltare, se pune problema dezechilibrului, avem malnutriție și foamete, pe de o parte, și nutriție în exces, pe de alta. Suntem o țară săracă (3), și totuși risipim. În timp ce marile lanțuri de magazine și restaurante, precum și gospodăriile, aruncă tone de mâncare care puteau fi consumate, există milioane de oameni care nu au acces nici măcar la alimentația de bază pentru o dezvoltare minimă corespunzătoare. Cauzele comportamentale sunt explicate în literatura de specialitate, ca și dorința parentală de a proteja și hrăni în mod corespunzător familia, ceea ce înseamnă aruncarea mâncării în detrimentul neoferirii unei game de alimente cât mai largi copiilor. În aceeași categorie intră și evitarea drumurilor suplimentare la magazin sau achiziția pachetelor în format mare, care în final duce la risipirea acestor alimente cumpărate (4). Cercetătorii identifică acest lucru ca fiind o problemă de moralitate, atitudini și percepție.

Dacă s-ar produce schimbări în comportamentul și modul de gândire al societății iar oamenii ar atribui o mai mare importanță valorii mâncării și aportului nutrițional pe care aceasta o aduce, s-ar produce numeroase schimbări. Aici putem aminti doar câteva recomandări ale cercetătorilor, cum ar fi ghiduri care să sfătuiască populația cum să interpreteze etichetele alimentelor sau care să specifice modul optim de păstrare în funcție de categorie (5). Scăderea ratelor obezității, diabetului, cancerului și bolilor cardiovasculare ar putea fi doar una dintre schimbările care s-ar putea produce în sănătatea populației (6).

Un al doilea risc căruia ne supunem contribuind la cantitatea de mâncare risipită este creșterea nivelului de poluare prin procesarea alimentelor. Cererea din ce în ce mai mare aduce cu sine o cantitate mai mare de energie pentru a produce mâncarea. Este vorba, în principal, de fertilizatori, pesticide și mașini de transport care folosesc combustibili fosili. Este bine știut că aceste utilaje și procese emană gaze periculoase, care produc efect de seră și favorizează poluarea. Mai mult decât atât, ele folosesc resurse epuizabile din sol și apă, care se diminuează din ce în ce mai mult. Această consecință ne trimite tot la creșterea numărului bolilor cronice cauzate de poluare și de degradarea calității mediului în care trăim (2). Costul tratamentului și al îngrijirii pacienților care suferă boli cronice des întâlnite este estimat la peste o mie de miliarde de euro pe an în țările UE și se preconizează ascensiunea acestor costuri în cea de-a doua jumătate a secolului (7). Organizarea serviciilor și a asistenței medicale este influențată de creșterea numărului de pacienți cu boli cronice, lipsa resurselor umane și financiare, creșterea așteptărilor pacienților și a cererilor acestora. Prin urmare, relația dintre cererea și oferta din sistemul sanitar exercită presiuni tot mai mari asupra sistemului de sănătate (7). Merită să plătim acest preț pentru ca mâncarea să ajungă, în final, să fie aruncată la gunoi?

În termeni cantitativi, România ocupă locul al nouălea în Uniunea Europeană în ceea ce privește risipa alimentară. Un român aruncă, în medie, zece kilograme de mâncare pe lună (8). Din păcate, nu există un cadru legislativ cu privire la refolosirea alimentelor, lucru care face foarte grea orice inițiativă de a reduce cantitatea de mâncare risipită. Proiectul clujean Food Waste Combat încearcă să reducă răspândirea acestei probleme la nivel local prin numeroase acțiuni care vizează creșterea nivelului de refolosire a mâncării din lanțul supermarketurilor, din restaurante și din casele oamenilor. Probleme de natură legislativă și logistică pun însă piedici mari în calea îndeplinirii obiectivelor acestor activități. De exemplu, s-a reușit materializarea unui parteneriat cu un supermarket care este dispus să ofere spre donație, seara, după ora închiderii, produsele cu termenul de expirare în ziua următoare sau peste două zile. Marea provocare este de a livra produsele în timp util pentru putea fi consumate în siguranță pentru sănătatea umană. De aici intervin și barierele. Chiar dacă se asigură transportul produselor în condiții frigorifice, după orele 22, programul instituțiilor sociale care au nevoie de aportul adițional de alimente este deja încheiat și nu se mai permite accesul. Alimentele ar putea fi livrate și în ziua următoare, însă nu există infrastructura necesară pentru depozitarea acestora.

Un prim pas ar fi o conștientizare mai bună a nevoilor nutriționale în procesul de achiziționare a hranei. Este nevoie, de asemenea, și de o înțelegere mai largă a fenomenului, atât din partea managerilor de restaurante și magazine, cât și din partea celor care folosesc aceste servicii, precum și de o intensificare a efortului de a găsi alternative pentru aruncarea mâncării la gunoi. Pe termen lung, o îmbunătățire a alfabetizării nutriționale și o cultură a mâncatului responsabil ar fi procese-cheie către un impact favorabil reducerii risipei. Pe termen scurt, ar trebui abordată sfera politicului, deoarece fiecare intervenție propusă pe acest subiect se lovește de cadrul legislativ. Așadar, pentru a aborda problema risipei, trebuie să țintim către adaptarea legilor naționale în favoarea redistribuirii obligatorii a surplusului de alimente din cuprinsul întregului lanț alimentar, de la producător până la consumator. Atât timp cât avem aportul necesar și suficient de hrană în farfuria de fiecare zi, este clar că ar trebui să apreciem acest lucru prin motivația de a valorifica fiecare masă și de a redistribui restul de hrană populației vulnerabile.


Notă autor:

1. European Court of Auditors. Combating food waste: an opportunity for EU to improve the resource-efficiency of the food chain supply. Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2016

2. Sharma SV et al. A public health opportunity found in food waste. Prev Chronic Dis. 2017 Nov 2;14:E108

3. EUROSTAT. World Bank/ PIB. Populația activă economic. Iunie 2017

4. Graham-Rowe E et al. Identifying motivations and barriers to minimising household food. Elsevier, 2013

5. Comisia Europeană. Market study on date marking and other information provided on food labels and food waste prevention. Brusseles. Directorate-General for Health and Food Safety, 2018

6. Kobayashi L. The under-recognised public health problem of food waste. PLOS blogs, 2013 Jan 15

7. Kuipers Y, QuidbachV. Public health in the EU. European Parliament, Brussels, 2014

8. Junior Chamber International. Food Waste Combat. Statistici oficiale. 2014 Feb 5

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe