Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Fumatul în timpul sarcinii: ce prescrie medicul?

Viața Medicală
Oana Maria BLAGA vineri, 10 februarie 2017
     Chiar dacă titlul pare desprins din reclamele promovate de companiile de tutun în anii ʼ50–ʼ60 ai secolului trecut, în Statele Unite ale Americii, el reprezintă, de fapt, realitatea din România anilor 2016–2017. Cel puțin asta spun 40% din viitoarele mame, fumătoare, care au participat la un studiu derulat de cercetătorii din cadrul Departamentul de sănătate publică al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca între aprilie 2016 și ianuarie 2017. Cu alte cuvinte, aceste viitoare mame raportează că, în ultimele douăsprezece luni, un medic sau un membru al personalului medical le-a spus că este acceptabil să fumeze în timpul sarcinii, cât timp reduc consumul de țigări. Dar ce înseamnă „reducerea” consumului de țigări? Aparent, ar exista un număr de țigări care pot fi fumate fără a face rău fătului: din interviurile realizate cu aceste viitoare mame am aflat „cifra magică” – până la cinci țigări pe zi. Firește, nu există vreo dovadă științifică care să indice că fumatul a până la cinci țigări/zi în timpul sarcinii nu ar avea efecte asupra fătului. Ba, din contră, fumatul în timpul sarcinii este asociat cu nașteri premature, restricții de creștere fetală, avort spontan, precum și cu probleme cronice de sănătate și întârzieri cognitive în rândul copiilor născuți de mame fumătoare. În plus, există o relație de tip doză–răspuns între numărul de țigări fumate și greutatea mică a copilului la naștere1.
     Rezultatele noastre indică existența unei probleme grave la nivelul relației dintre femeia însărcinată și personalul medical în ceea ce privește promovarea consumului de tutun. Deși îmi lipsește perspectiva medicilor asupra acestui subiect, îmi vine greu să cred că un medic, după ce a trecut prin șase ani de facultate și până la alți cinci de rezidențiat, nu cunoaște efectele fumatului asupra sănătății și consimte, cu bună știință, consumul de țigări în timpul sarcinii. Două posibile explicații care îmi vin rapid în minte ar fi că: (1) medicul este la rândul lui fumător și nu consideră că tutunul face rău fătului și (2) medicul nu știe cum să procedeze atunci când are în față o femeie însărcinată care fumează și care îi spune că nu poate renunța la țigări. Deși am cunoscut mai mulți medici care mi-au spus în față că toată treaba cu fumatul și rezultatele negative ale nașterilor este o prostie, vreau să cred că aceștia reprezintă o minoritate infimă.
     Gândindu-mă acum la cea de-a doua posibilă explicație, cred că merită privită mai în detaliu. Imaginați-vă următorul scenariu: o pacientă aflată în primul trimestru de sarcină se prezintă la medicul ginecolog sau la cel de familie pentru servicii de îngrijire prenatală; medicul îi evaluează statutul de fumătoare și află că aceasta fumează. Admițând că practică un comportament care i-ar putea face rău fătului, femeia se simte vinovată, dar spune că nu reușește să renunțe nicicum la fumat și îi cere medicului un sfat. Acesta din urmă încearcă, la rândul lui, să găsească cea mai bună alternativă la un comportament care știe că influențează negativ sănătatea mamei și a viitorului copil. Și trebuie să găsească această soluție în situația în care timpul petrecut cu viitoarea mamă este limitat la cinci-zece minute pentru o consultație și în condiția în care el nu are pregătire sau competențe pentru a ajuta pe cineva să renunțe la fumat. Având în față toate aceste constrângeri și o pacientă care așteaptă cu ochii mari o soluție de la el, medicul este pus în fața unei situații dificile și îi recomandă femeii să fumeze mai puțin. Cât? Până la cinci țigări pe zi – poate cifra aceasta este aleasă pentru că oamenii, în general, au o preferință pentru cifrele rotunde. Pacienta pleacă mulțumită și se simte mai puțin vinovată, pentru că medicul i-a spus că este acceptabil să fumeze în timpul sarcinii, iar medicul rămâne mulțumit că, din perspectiva lui, a ieșit din situație prescriind „răul cel mai mic”. Din păcate, acest scenariu se repetă mult prea des și ne costă mult prea mult. Dovadă stă și faptul că România este în capul listei țărilor din UE cu cea mai mare mortalitate infantilă.
     Acum, gândiți-vă cum s-ar derula scenariul de mai sus dacă medicii ar învăța în facultate să abordeze pacientele însărcinate și care prezintă adicție de nicotină și cum să aplice tehnica interviului motivațional astfel încât să le poată susține să renunțe la acest comportament de risc. Sau dacă medicii ar avea acces la resurse către care să le îndrume pe cele care doresc să renunțe la fumat. Citind propoziția de mai sus, vă vine imediat în minte faptul că avem programul „Stop fumat”, care, deși subfinanțat, poate fi accesat, în teorie, de oricine. Problema este că, în forma lui actuală, programul nu oferă servicii pentru femeile însărcinate. În plus, liniile directoare naționale nu permit utilizarea produselor de farmacoterapie pentru promovarea renunțării la fumat în timpul sarcinii. Astfel, femeile însărcinate care vor să renunțe la fumat se îndreptă către cunoscuți, resurse online sau medici.
     Chiar dacă aplicarea unei scurte intervenții de renunțare la fumat durează mai puțin de cinci minute2, veți spune că medicul nu are timp de altceva în afară de actul medical și că altcineva ar trebui să fie responsabil să livreze această intervenție. Dar actul medical are în vedere salvarea și/ sau prelungirea vieții, precum și prevenirea apariției bolilor. Astfel, livrarea unei scurte intervenții de renunțare la fumat se subscrie definiției actului medical. Prin urmare, responsabilitatea medicului este mai mare decât să prescrie „răul cel mai mic”.
 
 

Notă: datele raportate în această publicație au fost colectate în cadrul proiectului PERSIST (Renunțarea la fumat în familiile din România folosind perioada sarcinii ca fereastră de oportunitate), cercetare susținută de Fogarty International Center din cadrul National Institutes of Health, grant nr. K01TW009654. Conținutul publicației este responsabilitatea autorului și nu reflectă neapărat poziția oficială a NIH.

 
 
1. Goldenberg RL et al. Epidemiology and causes of preterm birth. Lancet. 2008 Jan 5;371(9606):75-84

2. Centers for Disease Control and Prevention. Cessation Materias for Tobacco Control Programs: The brief tobacco intervention. 2016

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.