Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Îndrumarul european pentru bolile cronice. Lecţia de la care România a lipsit

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 25 aprilie 2014
Dezvoltarea sistemelor naţionale de sănătate şi îngrijiri, precum şi investiţiile pentru intervenţiile în faza acută au consolidat câştigurile obţinute prin cuplarea antibioticoterapiei avansate cu vaccinarea: reducerea accentuată a bolilor transmisibile şi o scădere marcată a mortalităţii în fază acută a diverselor afecţiuni. Consecinţa nu a fost doar creşterea speranţei de viaţă, ci şi o alunecare a prevalenţei patologiei către afecţiunile cronice. La aceste tendinţe evidente s-au adăugat alte câteva caracteristici ale ultimelor decenii: scăderea fertilităţii şi a natalităţii, cu raţiuni multiple, economice şi sociale, în special în ţările Europei Occidentale, internaţionalizarea şi generalizarea unui mod de viaţă sedentar şi cu alimentaţie de tip fast-food. O primă consecinţă a constituit-o „explozia“ de cazuri de afectare cardiovasculară şi metabolică, de proporţii pandemice, care i-a silit pe responsabilii de sănătate publică să caute şi să propună soluţii pentru viitor. Îmbătrânirea populaţiei, pe de o parte, cuplată cu creşterea importantă a prevalenţei bolilor netransmisibile ameninţă să pună la încercare orice sistem naţional de sănătate, indiferent cât de bine finanţat ar fi acesta. În plus, raportul prevenţie/tratament este pretutindeni net în defavoarea celei dintâi, în privinţa proporţiei cheltuielilor pentru sănătate, cu toate că a rămas un adevăr universal valabil acela că este mai ieftin să previi decât să tratezi.
În aceste circumstanţe, dincolo de toate bunele practici, de sfaturile şi de dovezile care ne vin din sănătatea publică, este nevoie de voinţă politică pentru a urma cele mai bune acţiuni posibile, cu scopul de a asigura sănătatea populaţiei şi de a preveni catastrofa – adică situaţia în care sistemul de sănătate s-ar putea prăbuşi sub presiunea tot mai mare a cheltuielilor pentru bolile cronice. Pare deci logic ca, deşi pe final de mandat al Comisiei Europene, aceasta să convoace, prin Tonio Borg, comisarul european pentru sănătate, o reuniune la nivel înalt pe tema bolilor cronice.
 
 
 
 
   Summitul, organizat la Bruxelles la începutul acestei luni, a adus la aceeaşi masă nu doar politicieni, factori de decizie din sănătate de la nivel european sau din statele membre ale Uniunii Europene, ci şi birocraţi din eşaloanele secunde, tehnocraţi, alături de specialişti în politici de sănătate, de somităţi ale diverselor specialităţi, de reprezentanţi din domenii conexe medicinii şi din sectoare precum mediul, munca sau cercetarea, de care depinde, fie şi indirect, sănătatea populaţiei. Un rol important a fost jucat de reprezentanţii societăţii civile, ai pacienţilor şi ai câtorva societăţi savante, invitaţi nu atât pentru figuraţie sau pentru a-şi pune semnătura pe hârtie (cum adesea se întâmplă în România), ci pentru a-şi face vocea auzită, pentru a contribui direct la identificarea celor mai bune soluţii pentru combaterea bolilor cronice. Fireşte, tabloul a fost completat de reprezentanţi importanţi ai unor foruri internaţionale direct implicate în problema bolilor netransmisibile, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sau Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
   Reuniunea la vârf a fost precedată de o serie de workshopuri, ale căror concluzii au fost rezumate, pentru a fi apoi incluse în concluziile oficiale ale summitului.
   Primul workshop a discutat modul în care trebuie abordate principalele boli cronice din Europa, astfel încât acţiunea concertată a Uniunii Europene să aibă o valoare adăugată. Despre activităţile şi politicile UE a vorbit John Ryan, director în cadrul DG Sanco, în vreme ce Gauden Galea, directorul pentru boli netransmisibile al OMS Europa, a încercat să răspundă la întrebarea dacă epidemia de boli cronice este sau nu inevitabilă. Kathy Redmond, reprezentând European Cancer Organisation, a prezentat modelul de colaborare deja existent, la nivel european, între societăţile savante şi cele de pacienţi, în domeniul patologiei oncologice. Au mai contribuit, printre alţii, reprezentanţi DG Env (mediu) şi EuroHealthNet.
   Un alt workshop s-a concentrat asupra strategiilor de îmbătrânire sănătoasă, accentul fiind pus pe o schimbare a focusului de la boală la funcţionare. Alături de importanţi universitari din domeniul geriatriei (profesorii William Molloy şi Jean Pierre Michel), au avut un cuvânt de spus reprezentanţii DG Sanco, dar şi delegaţi naţionali din Spania, Danemarca ori Scoţia.
   Workshopul despre cadrul eficient de management al bolilor cronice a fost deschis de Jan de Maeseneer, profesor de medicina familiei şi îngrijiri primare la Universitatea din Ghent (Belgia), însă experienţa a fost completată de reputate personalităţi din domeniul cardiologiei (profesorul John Camm – Marea Britanie), pneumologiei (prof. dr. Elisabeth Bel – Olanda), reumatologiei (profesorii Johannes Bijlsma şi Juan Jover), diabetului şi, desigur, epidemiologiei şi sănătăţii publice (prof. dr. Antoinette de Bont, dr. Marina Maggini).
   Despre investiţiile în sănătate, cu accent pe aspectele economice şi sociale ale prevenţiei şi managementului bolilor cronice, au vorbit reprezentanţii DG Sanco şi DG Empl (muncă, probleme sociale şi incluziune), alături de reprezentanţi ai corporaţiei RAND Europa, ai producătorilor internaţionali de vaccinuri ori ai MedTech Europe.
   În fine, un ultim workshop a discutat căile cele mai eficiente de acţiune asupra factorilor de risc şi determinanţilor sănătăţii, cu ac­cent pe inovaţie în prevenţie şi reechilibrarea prevenţiei cu tratamentul. A fost vorba în primul rând de controlul tutunului, prin promovarea sănătăţii şi prin măsuri legislative, dar şi de e-tehnologii pentru prevenţie şi tratament, de tendinţe ale economiei, de registre ale pacienţilor şi, cumva surprinzător, chiar de rolul pe care medicina complementară şi alternativă l-ar putea juca, în măsura în care vor exista dovezi ale eficienţei acesteia, în prevenţia şi tratamentul bolilor cronice.
   Summitul propriu-zis s-a bucurat de prezenţa unor înalţi oficiali din ministere ale sănătăţii din ţările UE, fiind prezenţi cinci miniştri şi numeroşi alţi oficiali. Am remarcat, cu părere de rău, faptul că sănătatea românească nu a fost reprezentată în vreun fel. În afara presei, nici oficialii din minister, nici de pe la CNAS, dar nici reprezentanţii pacienţilor nu au simţit în vreun fel nevoia de a-şi face vocea auzită. Sigur, poate că ţara noastră nu se confruntă cu o epidemie de boli cronice – afecţiuni cardiovasculare, diabet, boli respiratorii, reumatologice etc. – şi nici cu factori de risc semnificativi (fumatul, consumul de alcool, alimentaţia de tip fast-food, sedentarismul etc.). Sau poate că explicaţia este alta şi dezinteresul politicienilor şi tehnocraţilor noştri ţine doar de obişnuinţa de a nu avea nimic de spus în politica europeană şi de a fi mai sensibili la lobby tête-à-tête decât la forumuri de dezbateri. Cert e că România există doar pe hartă, deseori ca punct „roşu“ (mortalitate ridicată, speranţă de viaţă scăzută, incidenţă mare a bolilor cronice, prevalenţă mare a fumatului şi a abuzului de alcool etc.), fără a avea o voce în contextul european mai larg. Şi poate că aceasta se explică prin rezultatele „sublime“ obţinute în sistemul nostru de sănătate, cu toate ideile „originale“ ori de-a dreptul vetuste pe care unii se încăpăţânează să ni le aplice.
   Revenind la reuniunea din capitala Europei, aceasta s-a finalizat prin redactarea unui set de concluzii, care ar putea servi de îndrumar pentru ţările europene interesate să abordeze problema bolilor cronice înainte ca aceasta să capete dimensiunile unei ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Acesta este, de altfel, motivul pentru care le reproducem integral, alăturat, într-o traducere sperăm cât mai aproape de spiritul în care au fost redactate.

 

Concluziile summitului UE pe tema bolilor cronice

 

   În prezent, bolile cronice sunt preponderente în cheltuielile pentru sănătate din Europa şi sunt responsabile de 86% din decese. Afectează peste 80% din populaţia de peste 65 de ani şi reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate şi sociale. Până la 70–80% din bugetele pentru sănătate din UE (estimativ, 700 de miliarde de euro) sunt consumate de bolile cronice.
   Sustenabilitatea sistemelor de sănătate şi sociale este în pericol. Sunt necesare abordări noi pentru investiţiile în sănătate, dincolo de limitarea cheltuielilor, pentru a satisface cererea de servicii sociale şi de sănătate, din care o mare parte este în legătură directă cu bolile cronice. Sunt necesare investiţii în sănătate – în sisteme sustenabile, în sănătatea populaţiei şi în reducerea inechităţilor din sistem – prin acţiuni bazate pe dovezi, bine ţintite şi având în vedere rezultatele urmărite.
   Europa trebuie să recunoască valoarea sănătăţii ca pe o oportunitate şi investiţie, dar şi ca pe un factor de creare de noi locuri de muncă, şi nu doar ca pe o cheltuială publică. Summitul UE pe tema bolilor cronice a identificat mai multe probleme-cheie şi elemente importante pentru răspunsul comprehensiv la bolile cronice; acestea sunt prezentate în continuare.

 

Întărirea voinţei politice de răspuns la bolile cronice

 

   Sunt necesare abordări consistente şi coordonate. Activităţile trebuie să aibă o ţintă precisă, tangibilă, bazată pe dovezi, care să contribuie la sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de sănătate şi sociale.
   Politicile de sănătate trebuie cuprinse în abordări intersectoriale (incluzând educaţia, mediul, tineretul, politicile sociale). O strategie eficientă are nevoie de susţinerea întregului guvern şi a societăţii în ansamblul său.
   Trebuie asigurată implicarea largă a societăţii civile în dezvoltarea şi implementarea politicilor de sănătate şi sociale.
   Prevenţia este cheia. Trebuie întărite acţiunile eficiente împotriva factorilor majori de risc. În privinţa tutunului, este necesară implementarea corectă a Directivei pentru controlul tutunului şi a tuturor prevederilor Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului. Este nevoie de măsuri hotărâte pentru a reduce efectele nocive ale consumului de alcool, în special prin activităţi care să combată preţurile mici la produse din alcool şi consumul acestor produse sub vârsta legală. În ceea ce priveşte nutriţia şi activitatea fizică, trebuie găsite soluţii pentru obezitatea juvenilă, pentru malnutriţia vârstnicilor şi pentru promovarea unor medii de viaţă sănătoase (de exemplu, prin motivarea autorităţilor locale să implementeze planuri de măsuri menite să maximizeze activitatea fizică). Vor fi luate în consideraţie toate instrumentele posibile – iniţiative ale părţilor implicate, autoreglementarea, măsuri fiscale şi legislative – pentru a combate atractivitatea alimentelor nesănătoase şi a altor factori de risc pentru bolile cronice. Este necesară dezvoltarea unor mesaje de promovare a sănătăţii şi de prevenţie în domeniile amintite anterior.

 

Principalele provocări sociale

 

   Societăţile îmbătrânite care se confruntă cu o expansiune a bolilor cronice au nevoie de sisteme de sănătate şi sociale moderne şi flexibile. Sunt necesare mai multe investiţii şi inovaţii pentru a adapta şi regândi sistemele de îngrijiri, în special printr-o mai bună integrare a serviciilor şi asigurarea continuităţii îngrijirii.
   Acţiunile ar trebui să abordeze dimensiunile sanitară, socială şi de echitate pentru bolile cronice, care afectează adesea populaţia cea mai vulnerabilă.
   Prioritar, măsurile de sănătate publică ar trebui să se concentreze asupra bolilor cronice cu impactul cel mai mare pe sistemele de sănătate şi social, dar şi asupra modului în care diverse afecţiuni se intercondiţionează (multimorbiditate, legătura dintre sănătatea fizică şi cea mentală). Un model de urmat este cel al cooperării în domeniul cancerului.

 

Utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile

 

   Prevenţia modernă, ţintită şi eficace este esenţială. Trebuie abordat dezechilibrul dintre cheltuielile pentru prevenţie şi cele pentru tratament. Măsurile preventive şi de combatere a factorilor de risc ar trebui să dea prioritate populaţiei vulnerabile şi grupurilor aflate la cel mai mare risc. Şcolile şi locurile de muncă sunt foarte importante pentru prevenţie. Trebuie asigurat accesul la opţiuni de prevenţie şi tratament medicale şi nemedicale, în special la intervenţii precoce şi, acolo unde este cazul, la programe de screening.
   Pot fi oferite stimulente, care să declanşeze schimbări ale comportamentului şi ale stilului de viaţă. Pentru a aborda optim comportamentele, atitudinile şi adicţiile, trebuie utilizate cât mai bine cunoştinţele existente privind comportamentul şi neuroştiinţele.
   Finanţarea eficace este vitală. Programele naţionale şi europene ar trebui să declanşeze sprijinul sustenabil pentru implementarea şi dezvoltarea de politici, pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul bolilor cronice. Ar trebui, în acest sens, îmbunătăţită utilizarea fondurilor structurale şi de cercetare europene. Investiţiile în sănătate ar trebui să se concentreze asupra obţinerii de rezultate mai bune pentru sănătate şi a unei stări de sănătate îmbunătăţite a populaţiei, dar şi asupra inovaţiei.
   Este crucială integrarea obiectivelor de sănătate în alte politici. Măsurile de sănătate, sociale, de muncă, de mediu şi de cercetare trebuie să fie concertate. Oamenii cu boli cronice au nevoie de sprijin pentru a se reintegra pe piaţa muncii, iar operatorii economici joacă un rol primar în acest sens.
   Trebuie utilizate la maximum soluţiile e-health, m-health şi alte inovaţii IT pentru îngrijirea extraspitalicească, plecând de la experienţa unor iniţiative ca Parteneriatul european de inovaţie pentru îmbătrânirea sănătoasă sau Planul de acţiune e-health 2012–2020.

 

Întărirea rolului şi implicării cetăţenilor, pacienţilor şi sistemelor sanitar şi social  în dezvoltarea şi implementarea politicilor

 

   Trebuie promovată importanţa cetăţenilor şi a pacienţilor pentru a permite populaţiei să îşi asume responsabilitatea pentru sănătatea proprie.
   Măsurile se vor concentra asupra mecanismelor de promovare a iniţiativelor cetăţeneşti (ţintind în particular generaţia tânără), prin intermediul social media şi al reţelelor, asupra dezvoltării unor modele inovatoare de promovare a sănătăţii şi de prevenţie, domeniu în care soluţiile mobile furnizează noi oportunităţi.
   Pacienţii au nevoie de ajutor şi de sprijin în managementul propriei boli, pentru a duce o viaţă activă în toate fazele bolii.
   Trebuie promovată participarea pacienţilor şi a organizaţiilor acestora în dezvoltarea politicilor de sănătate.
   Profesiile din sănătate şi din sistemul social joacă un rol-cheie în prevenţia şi managementul bolilor cronice.
   Trebuie întărită participarea populaţiei prin utilizarea unor abordări inovatoare, pentru a ajunge la grupurile-ţintă într-un mod cât mai eficace.
   Nu trebuie neglijate problemele de echitate, precum şi dimensiunile sociale sau cele legate de discriminarea între sexe.

 

Întărirea dovezilor şi adunarea de informaţii

 

   Trebuie întărite eforturile de cercetare şi dezvoltare de noi medicamente, tehnologii, terapii şi metode de prevenţie pentru toate bolile transmisibile şi netransmisibile importante.
   Noile tehnologii permit colectarea, analizarea şi utilizarea unor cantităţi mari de date.
   Date mai bune privind aspecte medicale, economice şi sociale ale principalelor boli cronice ar trebui să fie colectate, analizate şi utilizate pentru dezvoltarea de politici eficace bazate pe dovezi. Utilizarea principalilor indicatori europeni de sănătate poate furniza instrumentele necesare unei analize comparate, în Europa, a stării de sănătate şi a determinanţilor acesteia.
   Trebuie stimulată evaluarea şi diseminarea cost-eficientă a informaţiei pentru prevenţia şi managementul bolilor cronice, cu focus pe intervenţiile bazate pe dovezi. Eficienţa activităţilor de combatere a bolilor cronice trebuie monitorizată şi evaluată.
   Trebuie dezvoltată o strategie comprehensivă de răspuns la schimbările demografice şi îmbătrânirea populaţiei, prin luarea de măsuri concertate în sănătate, muncă, mediu şi protecţia consumatorilor, sprijinind specific transferul şi scalarea practicilor inovatoare, în domeniul îmbătrânirii sănătoase şi active, de la o regiune la alta şi de la o ţară la alta.

 

   Summitul EU pentru bolile cronice cheamă la crearea unei coaliţii care să includă toate sectoarele relevante din societate, pacienţii şi cetăţenii, pentru combaterea bolilor cronice. Acţionând împreună, devine posibilă sinergia necesară a resurselor şi eforturilor.

 

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.