Dezvoltarea
sistemelor naţionale de sănătate şi îngrijiri, precum şi investiţiile pentru
intervenţiile în faza acută au consolidat câştigurile obţinute prin cuplarea
antibioticoterapiei avansate cu vaccinarea: reducerea accentuată a bolilor
transmisibile şi o scădere marcată a mortalităţii în fază acută a diverselor
afecţiuni. Consecinţa nu a fost doar creşterea speranţei de viaţă, ci şi o
alunecare a
prevalenţei patologiei către afecţiunile cronice. La aceste tendinţe evidente
s-au adăugat alte câteva caracteristici ale ultimelor decenii: scăderea
fertilităţii şi a natalităţii, cu raţiuni multiple, economice şi sociale, în
special în ţările Europei Occidentale, internaţionalizarea şi generalizarea
unui mod de viaţă sedentar şi cu
alimentaţie de tip fast-food. O primă consecinţă a constituit-o „explozia“ de
cazuri de afectare cardiovasculară şi metabolică, de proporţii pandemice, care
i-a silit pe responsabilii de sănătate publică să caute şi să propună soluţii
pentru viitor. Îmbătrânirea populaţiei, pe de o parte, cuplată cu creşterea
importantă a prevalenţei bolilor netransmisibile ameninţă să pună la încercare
orice sistem naţional de sănătate, indiferent cât de bine finanţat ar fi
acesta. În plus, raportul prevenţie/tratament este pretutindeni net în
defavoarea celei dintâi, în privinţa proporţiei cheltuielilor pentru sănătate,
cu toate că a rămas un adevăr universal valabil acela că este mai ieftin să
previi decât să tratezi.
În
aceste circumstanţe, dincolo de toate bunele practici, de sfaturile şi de
dovezile care ne vin din sănătatea publică, este nevoie de voinţă politică
pentru a urma cele mai bune acţiuni posibile, cu scopul de a asigura sănătatea
populaţiei şi de a preveni catastrofa – adică situaţia în care sistemul de sănătate
s-ar putea prăbuşi sub presiunea tot mai mare a cheltuielilor pentru bolile
cronice. Pare deci logic ca, deşi pe final de mandat al Comisiei Europene,
aceasta să convoace, prin Tonio Borg, comisarul european pentru sănătate, o
reuniune la nivel înalt pe tema bolilor cronice.
Summitul, organizat la Bruxelles la
începutul acestei luni, a adus la aceeaşi masă nu doar politicieni, factori de
decizie din sănătate de la nivel european sau din statele membre ale Uniunii
Europene, ci şi birocraţi din eşaloanele secunde, tehnocraţi, alături de
specialişti în politici de sănătate, de somităţi ale diverselor specialităţi,
de reprezentanţi din domenii conexe medicinii şi din sectoare precum mediul,
munca sau cercetarea, de care depinde, fie şi indirect, sănătatea populaţiei.
Un rol important a fost jucat de reprezentanţii societăţii civile, ai pacienţilor
şi ai câtorva societăţi savante, invitaţi nu atât pentru figuraţie sau pentru
a-şi pune semnătura pe hârtie (cum adesea se întâmplă în România), ci pentru a-şi
face vocea auzită, pentru a contribui direct la identificarea celor mai bune
soluţii pentru combaterea bolilor cronice. Fireşte, tabloul a fost completat de
reprezentanţi importanţi ai unor foruri internaţionale direct implicate în
problema bolilor netransmisibile, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
sau Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
Reuniunea la vârf a fost precedată de o
serie de workshopuri, ale căror concluzii au fost rezumate, pentru a fi apoi
incluse în concluziile oficiale ale summitului.
Primul workshop a discutat modul în care
trebuie abordate principalele boli cronice din Europa, astfel încât acţiunea
concertată a Uniunii Europene să aibă o valoare adăugată. Despre activităţile şi
politicile UE a vorbit John Ryan, director în cadrul DG Sanco, în vreme ce Gauden
Galea, directorul pentru boli netransmisibile al OMS Europa, a încercat să răspundă
la întrebarea dacă epidemia de boli cronice este sau nu inevitabilă. Kathy
Redmond, reprezentând European Cancer Organisation, a prezentat modelul de
colaborare deja existent, la nivel european, între societăţile savante şi cele
de pacienţi, în domeniul patologiei oncologice. Au mai contribuit, printre alţii,
reprezentanţi DG Env (mediu) şi EuroHealthNet.
Un alt workshop s-a concentrat asupra
strategiilor de îmbătrânire sănătoasă, accentul fiind pus pe o schimbare a
focusului de la boală la funcţionare. Alături de importanţi universitari din
domeniul geriatriei (profesorii William Molloy şi Jean Pierre Michel), au avut
un cuvânt de spus reprezentanţii DG Sanco, dar şi delegaţi naţionali din
Spania, Danemarca ori Scoţia.
Workshopul despre cadrul eficient de
management al bolilor cronice a fost deschis de Jan de Maeseneer, profesor de
medicina familiei şi îngrijiri primare la Universitatea din Ghent (Belgia), însă
experienţa a fost completată de reputate personalităţi din domeniul
cardiologiei (profesorul John Camm – Marea Britanie), pneumologiei (prof. dr.
Elisabeth Bel – Olanda), reumatologiei (profesorii Johannes Bijlsma şi Juan
Jover), diabetului şi, desigur, epidemiologiei şi sănătăţii publice (prof. dr.
Antoinette de Bont, dr. Marina Maggini).
Despre investiţiile în sănătate, cu accent
pe aspectele economice şi sociale ale prevenţiei şi managementului bolilor
cronice, au vorbit reprezentanţii DG Sanco şi DG Empl (muncă, probleme sociale şi
incluziune), alături de reprezentanţi ai corporaţiei RAND Europa, ai producătorilor
internaţionali de vaccinuri ori ai MedTech Europe.
În fine, un ultim workshop a discutat căile
cele mai eficiente de acţiune asupra factorilor de risc şi determinanţilor sănătăţii,
cu accent pe inovaţie în prevenţie şi reechilibrarea prevenţiei cu
tratamentul. A fost vorba în primul rând de controlul tutunului, prin
promovarea sănătăţii şi prin măsuri legislative, dar şi de e-tehnologii pentru
prevenţie şi tratament, de tendinţe ale economiei, de registre ale pacienţilor şi,
cumva surprinzător, chiar de rolul pe care medicina complementară şi alternativă
l-ar putea juca, în măsura în care vor exista dovezi ale eficienţei acesteia,
în prevenţia şi tratamentul bolilor cronice.
Summitul propriu-zis s-a bucurat de prezenţa
unor înalţi oficiali din ministere ale sănătăţii din ţările UE, fiind prezenţi
cinci miniştri şi numeroşi alţi oficiali. Am remarcat, cu părere de rău, faptul
că sănătatea românească nu a fost reprezentată în vreun fel. În afara presei,
nici oficialii din minister, nici de pe la CNAS, dar nici reprezentanţii pacienţilor
nu au simţit în vreun fel nevoia de a-şi face vocea auzită. Sigur, poate că ţara
noastră nu se confruntă cu o epidemie de boli cronice – afecţiuni
cardiovasculare, diabet, boli respiratorii, reumatologice etc. – şi nici cu
factori de risc semnificativi (fumatul, consumul de alcool, alimentaţia de tip
fast-food, sedentarismul etc.). Sau poate că explicaţia este alta şi dezinteresul
politicienilor şi tehnocraţilor noştri ţine doar de obişnuinţa de a nu avea
nimic de spus în politica europeană şi de a fi mai sensibili la lobby tête-à-tête decât la forumuri de
dezbateri. Cert e că România există doar pe hartă, deseori ca punct „roşu“
(mortalitate ridicată, speranţă de viaţă scăzută, incidenţă mare a bolilor
cronice, prevalenţă mare a fumatului şi a abuzului de alcool etc.), fără a avea
o voce în contextul european mai larg. Şi poate că aceasta se explică prin
rezultatele „sublime“ obţinute în sistemul nostru de sănătate, cu toate ideile
„originale“ ori de-a dreptul vetuste pe care unii se încăpăţânează să ni le
aplice.
Revenind la reuniunea din capitala Europei,
aceasta s-a finalizat prin redactarea unui set de concluzii, care ar putea
servi de îndrumar pentru ţările europene interesate să abordeze problema
bolilor cronice înainte ca aceasta să capete dimensiunile unei ameninţări la
adresa siguranţei naţionale. Acesta este, de altfel, motivul pentru care le
reproducem integral, alăturat, într-o traducere sperăm cât mai aproape de
spiritul în care au fost redactate.
Concluziile
summitului UE pe tema bolilor cronice
În
prezent, bolile cronice sunt preponderente în cheltuielile pentru sănătate din
Europa şi sunt responsabile de 86% din decese. Afectează peste 80% din populaţia
de peste 65 de ani şi reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate
şi sociale. Până la 70–80% din bugetele pentru sănătate din UE (estimativ, 700
de miliarde de euro) sunt consumate de bolile cronice.
Sustenabilitatea
sistemelor de sănătate şi sociale este în pericol. Sunt necesare abordări noi
pentru investiţiile în sănătate, dincolo de limitarea cheltuielilor, pentru a
satisface cererea de servicii sociale şi de sănătate, din care o mare parte
este în legătură directă cu bolile cronice. Sunt necesare investiţii în sănătate
– în sisteme sustenabile, în sănătatea populaţiei şi în reducerea inechităţilor
din sistem – prin acţiuni bazate pe dovezi, bine ţintite şi având în vedere
rezultatele urmărite.
Europa
trebuie să recunoască valoarea sănătăţii ca pe o oportunitate şi investiţie,
dar şi ca pe un factor de creare de noi locuri de muncă, şi nu doar ca pe o
cheltuială publică. Summitul UE pe tema bolilor cronice a identificat mai multe
probleme-cheie şi elemente importante pentru răspunsul comprehensiv la bolile
cronice; acestea sunt prezentate în continuare.
Întărirea voinţei
politice de răspuns la bolile cronice
Sunt
necesare abordări consistente şi coordonate. Activităţile trebuie să aibă o ţintă
precisă, tangibilă, bazată pe dovezi, care să contribuie la sustenabilitatea pe
termen lung a sistemelor de sănătate şi sociale.
Politicile
de sănătate trebuie cuprinse în abordări intersectoriale (incluzând educaţia,
mediul, tineretul, politicile sociale). O strategie eficientă are nevoie de susţinerea
întregului guvern şi a societăţii în ansamblul său.
Trebuie
asigurată implicarea largă a societăţii civile în dezvoltarea şi implementarea
politicilor de sănătate şi sociale.
Prevenţia
este cheia. Trebuie întărite acţiunile eficiente împotriva factorilor majori de
risc. În privinţa tutunului, este necesară implementarea corectă a Directivei
pentru controlul tutunului şi a tuturor prevederilor Convenţiei-cadru pentru
controlul tutunului. Este nevoie de măsuri hotărâte pentru a reduce efectele
nocive ale consumului de alcool, în special prin activităţi care să combată preţurile
mici la produse din alcool şi consumul acestor produse sub vârsta legală. În
ceea ce priveşte nutriţia şi activitatea fizică, trebuie găsite soluţii pentru
obezitatea juvenilă, pentru malnutriţia vârstnicilor şi pentru promovarea unor
medii de viaţă sănătoase (de exemplu, prin motivarea autorităţilor locale să
implementeze planuri de măsuri menite să maximizeze activitatea fizică). Vor fi
luate în consideraţie toate instrumentele posibile – iniţiative ale părţilor
implicate, autoreglementarea, măsuri fiscale şi legislative – pentru a combate
atractivitatea alimentelor nesănătoase şi a altor factori de risc pentru bolile
cronice. Este necesară dezvoltarea unor mesaje de promovare a sănătăţii şi de
prevenţie în domeniile amintite anterior.
Principalele provocări
sociale
Societăţile
îmbătrânite care se confruntă cu o expansiune a bolilor cronice au nevoie de
sisteme de sănătate şi sociale moderne şi flexibile. Sunt necesare mai multe
investiţii şi inovaţii pentru a adapta şi regândi sistemele de îngrijiri, în
special printr-o mai bună integrare a serviciilor şi asigurarea continuităţii
îngrijirii.
Acţiunile
ar trebui să abordeze dimensiunile sanitară, socială şi de echitate pentru
bolile cronice, care afectează adesea populaţia cea mai vulnerabilă.
Prioritar,
măsurile de sănătate publică ar trebui să se concentreze asupra bolilor cronice
cu impactul cel mai mare pe sistemele de sănătate şi social, dar şi asupra
modului în care diverse afecţiuni se intercondiţionează (multimorbiditate, legătura
dintre sănătatea fizică şi cea mentală). Un model de urmat este cel al cooperării
în domeniul cancerului.
Utilizarea
cât mai eficientă a resurselor disponibile
Prevenţia
modernă, ţintită şi eficace este esenţială. Trebuie abordat dezechilibrul
dintre cheltuielile pentru prevenţie şi cele pentru tratament. Măsurile
preventive şi de combatere a factorilor de risc ar trebui să dea prioritate populaţiei
vulnerabile şi grupurilor aflate la cel mai mare risc. Şcolile şi locurile de
muncă sunt foarte importante pentru prevenţie. Trebuie asigurat accesul la opţiuni
de prevenţie şi tratament medicale şi nemedicale, în special la intervenţii
precoce şi, acolo unde este cazul, la programe de screening.
Pot
fi oferite stimulente, care să declanşeze schimbări ale comportamentului şi ale
stilului de viaţă. Pentru a aborda optim comportamentele, atitudinile şi adicţiile,
trebuie utilizate cât mai bine cunoştinţele existente privind comportamentul şi
neuroştiinţele.
Finanţarea
eficace este vitală. Programele naţionale şi europene ar trebui să declanşeze
sprijinul sustenabil pentru implementarea şi dezvoltarea de politici, pentru
cercetare şi dezvoltare în domeniul bolilor cronice. Ar trebui, în acest sens,
îmbunătăţită utilizarea fondurilor structurale şi de cercetare europene.
Investiţiile în sănătate ar trebui să se concentreze asupra obţinerii de
rezultate mai bune pentru sănătate şi a unei stări de sănătate îmbunătăţite a
populaţiei, dar şi asupra inovaţiei.
Este
crucială integrarea obiectivelor de sănătate în alte politici. Măsurile de sănătate,
sociale, de muncă, de mediu şi de cercetare trebuie să fie concertate. Oamenii
cu boli cronice au nevoie de sprijin pentru a se reintegra pe piaţa muncii, iar
operatorii economici joacă un rol primar în acest sens.
Trebuie
utilizate la maximum soluţiile e-health, m-health şi alte inovaţii IT pentru
îngrijirea extraspitalicească, plecând de la experienţa unor iniţiative ca
Parteneriatul european de inovaţie pentru îmbătrânirea sănătoasă sau Planul de
acţiune e-health 2012–2020.
Întărirea rolului şi
implicării cetăţenilor, pacienţilor şi sistemelor sanitar şi social în dezvoltarea şi implementarea politicilor
Trebuie promovată importanţa cetăţenilor şi
a pacienţilor pentru a permite populaţiei să îşi asume responsabilitatea pentru
sănătatea proprie.
Măsurile se vor concentra asupra
mecanismelor de promovare a iniţiativelor cetăţeneşti (ţintind în particular generaţia
tânără), prin intermediul social media şi al reţelelor, asupra dezvoltării unor
modele inovatoare de promovare a sănătăţii şi de prevenţie, domeniu în care
soluţiile mobile furnizează noi oportunităţi.
Pacienţii au nevoie de ajutor şi de sprijin
în managementul propriei boli, pentru a duce o viaţă activă în toate fazele
bolii.
Trebuie promovată participarea pacienţilor şi
a organizaţiilor acestora în dezvoltarea politicilor de sănătate.
Profesiile din sănătate şi din sistemul
social joacă un rol-cheie în prevenţia şi managementul bolilor cronice.
Trebuie întărită participarea populaţiei
prin utilizarea unor abordări inovatoare, pentru a ajunge la grupurile-ţintă
într-un mod cât mai eficace.
Nu trebuie neglijate problemele de echitate,
precum şi dimensiunile sociale sau cele legate de discriminarea între sexe.
Întărirea dovezilor şi adunarea de informaţii
Trebuie întărite eforturile de cercetare şi
dezvoltare de noi medicamente, tehnologii, terapii şi metode de prevenţie
pentru toate bolile transmisibile şi netransmisibile importante.
Noile tehnologii permit colectarea,
analizarea şi utilizarea unor cantităţi mari de date.
Date mai bune privind aspecte medicale,
economice şi sociale ale principalelor boli cronice ar trebui să fie colectate,
analizate şi utilizate pentru dezvoltarea de politici eficace bazate pe dovezi.
Utilizarea principalilor indicatori europeni de sănătate poate furniza
instrumentele necesare unei analize comparate, în Europa, a stării de sănătate şi
a determinanţilor acesteia.
Trebuie stimulată evaluarea şi diseminarea
cost-eficientă a informaţiei pentru prevenţia şi managementul bolilor cronice,
cu focus pe intervenţiile bazate pe dovezi. Eficienţa activităţilor de
combatere a bolilor cronice trebuie monitorizată şi evaluată.
Trebuie dezvoltată o strategie comprehensivă
de răspuns la schimbările demografice şi îmbătrânirea populaţiei, prin luarea
de măsuri concertate în sănătate, muncă, mediu şi protecţia consumatorilor,
sprijinind specific transferul şi scalarea practicilor inovatoare, în domeniul
îmbătrânirii sănătoase şi active, de la o regiune la alta şi de la o ţară la
alta.
Summitul EU
pentru bolile cronice cheamă la crearea unei coaliţii care să includă toate
sectoarele relevante din societate, pacienţii şi cetăţenii, pentru combaterea
bolilor cronice. Acţionând împreună, devine posibilă sinergia necesară a
resurselor şi eforturilor.