Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Ministerul Sănătăţii ordonă: sponsorizările Farma la vedere!

Viața Medicală
Vlad MIXICH joi, 30 ianuarie 2014

   O variantă îmbunătăţită a unui proiect datând din noiembrie 2013, prin care se aduc modificări importante la Legea sănătăţii, a fost publicată săptămâna trecută pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Descentralizarea în sistemul de sănătate este consfinţită prin introducerea „autorităţilor din administraţia publică locală“ printre instituţiile responsabile pentru asigurarea sănătăţii publice, alături de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Însă în acelaşi timp, Ministerul îşi întăreşte rolul în câteva puncte-cheie.

 

VEŞTI BUNE PENTRU UNIVERSITĂŢILE DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

 

   Pentru UMF-uri se prevede în lege, indirect, că vor putea avea spitale proprii şi vor putea organiza ambulatorii de specialitate. Totodată, managementul unor spitale publice va putea fi transferat către UMF-uri prin hotărâre de guvern, clădirile în care aceste spitale funcţionează urmând să fie administrate de aceleaşi universităţi de medicină. Directorii spitalelor aparţinând UMF-urilor vor fi angajaţi prin concurs potrivit normelor aprobate de rectorul instituţiei respective.
   Sunt definite în lege şi protocoalele standardizate ca fiind documente „cu rol operaţional care structurează transpunerea la nivel naţional a recomandărilor pentru practica clinică“. Nu este clar ce înseamnă structurarea transpunerii, dar dincolo de limbajul birocratic greoi e de salutat introducerea acestei definiţii. Poate se lucrează puţin şi la limpezirea ei.
   Am rămas surprinşi de menţionarea în lege a studiilor de impact asupra sănătăţii atunci când se elaborează proiecte importante, ca fiind una dintre modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică. Cât timp va fi respectată, această condiţionalitate va fi cum nu se poate mai benefică. Cât timp va fi respectată! Căci în cazul noului pachet de bază, de exemplu, nu a fost publicat niciun studiu de impact.

 

UN MINISTER MAI PUTERNIC

 

   Ministerul Sănătăţii îşi reconfirmă întărirea atribuţiilor ca principala instituţie unde se realizează achiziţiile din sistemul sanitar şi locul unde se centralizează şi prelucrează toate statisticile medicale. CNAS nu va mai avea niciun rol în organizarea şi participarea la licitaţii naţionale. DSP-urile nu vor mai fi explicit însărcinate prin lege cu rolul de centralizator al statisticilor medicale şi, în plus, se prevăd amenzi pentru spitalele publice sau private care nu transmit aceste date la centru. Totodată, personalul DSP-urilor care se ocupa până astăzi de programele naţionale de sănătate va fi preluat de casele judeţene de asigurări de sănătate.
   Se prevede explicit obligaţia ca spitalele să folosească dosarul electronic al pacientului. Încă aşteptăm cu răbdare (că nu avem deocamdată încotro) ziua în care acest dosar va fi funcţional.
   Rolul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va fi mai bine precizat. De pildă, normele de aplicare a programelor naţionale de sănătate vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

 

VEŞTI PENTRU MEDICI: UNELE BUNE, ALTELE NU

 

   Pentru medicii de familie apare posibilitatea realizării de consultaţii de urgenţă „înregistrate prin sistemul naţional de urgenţă“, precum şi efectuarea gărzilor în centrele de permanenţă.
   Atât companiile farmaceutice, cât şi distribuitorii de medicamente sau dispozitive medicale vor fi obligaţi să declare Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului toate activităţile de sponsorizare şi orice alte cheltuieli făcute pentru medici, asistenţi medicali, organizaţii profesionale sau organizaţii de pacienţi. Această obligaţie revine în egală măsură şi medicilor şi celorlalţi beneficiari ai acestor finanţări. Aceste informaţii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi al Agenţiei Naţionale a Medicamentului.
   Medicii vor putea lucra în ambulatorii fie ca PFA, fie sub forma cabinetelor medicale de specialitate, fie ca angajaţi. Consiliile judeţene şi locale vor putea pune la dispoziţie spaţii pentru cabinete medicale şi laboratoare conform unor criterii stabilite chiar de autorităţile locale. Se introduce posibilitatea ca autorităţile locale (consilii judeţene, locale şi primării) să participe cu bani la salarizarea medicilor din spitalele aflate în coordonarea lor.
   Şefii ambulanţelor judeţene nu vor mai putea fi numiţi interimar fără concurs pentru o perioadă mai mare de 6 luni. Aceştia vor răspunde direct în faţa Ministerului Sănătăţii, cu care vor încheia contractul de management şi vor avea după numire o lună la dispoziţie pentru a ieşi dintr-un potenţial conflict de interese.
   Pentru a deveni director de spital va fi suficient un curs postuniversitar în management, de trei luni, pe lângă masteratul în management sanitar, economic sau administrativ. Directorii spitalelor cu clinici universitare nu vor mai trebui să fie cadre didactice sau medici primari.

 

EFECTE ASUPRA PACIENŢILOR

 

   O altă modificare ar putea preveni posibile crize de aprovizionare cu anumite medicamente, crize cu care pacienţii români sunt deja obişnuiţi. Astfel, deţinătorul autorizaţiei punerii pe piaţă a medicamentului va trebui să informeze autorităţile cu cel puţin şase luni înainte de întreruperea furnizării medicamentului respectiv, iar dacă motivele sunt de natură comercială această notificare trebuie să vină cu un an înainte.
   Va fi suportată, prin asigurările de bază, reconstrucţia mamară prin endoprotezare după intervenţiile chirurgicale oncologice. De asemenea, activităţile de transplant vor putea fi suportate şi din asigurări decontate de la Fondul Unic Naţional de Asigurări de Sănătate.
   În lege se va menţiona explicit introducerea asigurărilor private de sănătate sub forma unor asigurări complementare sau suplimentare care pot „acoperi riscurile individuale în situaţii speciale şi/sau pe lângă serviciile acoperite de asigurările sociale de sănătate“.
   Pachetul de servicii de bază se va aproba prin hotărâre de Guvern. Nu se mai prevede explicit finanţarea lui din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate în condiţiile contractului-cadru. Este definit clar şi pachetul minimal de servicii care se acordă neasiguraţilor şi se va aproba tot prin hotărâre de guvern.
   Veniturile obţinute din taxa pe viciu vor putea fi folosite pentru finanţarea programelor naţionale, dar nu doar în spitalele de stat.

 

DISPARIŢII ŞI APARIŢII

 

   Menţionarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNaS) ca instituţie care influenţează stabilirea competenţelor pe tipuri de spitale nu va mai exista în legea Sănătăţii. Vă reamintim că o parte dintre directorii CoNaS au călătorit pe bani publici, în decursul unui singur an, în nu mai puţin de zece destinaţii exotice pentru cursuri de pregătire.
   Spitalele şi toţi ceilalţi furnizori de medicamente, servicii medicale sau îngrijiri la domiciliu vor trebui să îndeplinească criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii pentru a intra în relaţia contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Pentru această evaluare, furnizorii vor plăti o taxă, dar nu se mai precizează în ce fel se vor face aceste evaluări, cum vor funcţiona şi din cine vor fi alcătuite comisiile de evaluatori. Toate acestea vor fi menţionate abia în metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
   În Legea sănătăţii va apărea un capitol dedicat integral ambulatoriului de specialitate. Această noutate este firească în condiţiile intenţiei ministerului de a redirecţiona aproape jumătate din pacienţii spitalelor spre policlinici în următorii trei ani. Interesant este că printre unităţile ambulatorii de specialitate se numără şi „furnizorii autorizaţi pentru îngrijiri de specialitate la domiciliu“, pe lângă cabinetele medicale de specialitate, policlinici şi laboratoarele de analize sau imagistică. Şi mai interesant este faptul că toate aceste cabinete, policlinici şi laboratoare vor putea încheia contracte cu asigurătorii privaţi. Deocamdată nu sunt precizate condiţiile şi nici pentru ce servicii anume se va putea întâmpla asta.
   În numerele viitoare ale „Vieţii medicale“ vom continua să publicăm cele mai relevante detalii din alte două noi capitole care vor fi introduse în Legea sănătăţii: cele referitoare la dispozitivele medicale şi la acordarea asistenţei medicale transfrontaliere.

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.