Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Nevoile psihosociale ale pacienților cu boală hepatică alcoolică

     Prin articolul de față, doresc să susțin nevoia de îmbunătățire a serviciilor de sănătate adresate persoanelor cu dependență de alcool din România. Un caz care m-a impresionat în timpul stagiului de gastroenterologie a fost cel al unui bărbat tânăr, diagnosticat cu hepatită alcoolică. Acesta suferea și de depresie, iar comunicarea cu el a fost destul de dificilă pentru noi, studenții. Pe parcursul a două săptămâni, starea lui generală era stabilă, fiind ajutat de tratamentul medicamentos, însă din punct de vedere psihologic se putea observa o deteriorare. Evoluția pacientului a culminat cu intenția acestuia de suicid prin înjunghierea în piept. Pacientul a supraviețuit și a fost externat în următoarele săptămâni. Aspectul marcant pentru mine a fost lipsa de sprijin psihologic susținut oferit pacientului. Deși cadrele medicale i-au oferit sprijin pentru dependența de alcool și au discutat cu el despre importanța abstinenței pentru tratament, pacientul nu a beneficiat de intervenții de specialitate pentru remedierea consumului de alcool și a problemelor de sănătate mentală asociate acestuia.
     Consumul de alcool în România este într-o continuă creștere, menținându-se deasupra mediei europene. Îngrijorător este faptul că statisticile care prezintă prevalența și incidența consumului de alcool nu conțin date referitoare la ponderea consumului de alcool produs în gospodării, frecvent în estul Europei. Consumul de băuturi produse în casă prezintă reale riscuri pentru sănătate prin impuritățile și contaminările aferente producției, fiind și un posibil determinant al morbidității crescute atribuite consumului de alcool în regiunea noastră.
     Ministerul Sănătății estimează că 17.000 de români mor anual din cauza consumului de alcool, majoritatea deceselor fiind cauzate de complicațiile cirozei hepatice. Ghidurile internaționale de tratament al bolii hepatice alcoolice specifică, în managementul pe termen lung al acestei afecțiuni, importanța abstinenței pacienților de la alcool. Studiile arată că o perioadă de abstinență de minimum un an și jumătate îmbunătățește funcția hepatică și, totodată, crește supraviețuirea pacientului la cinci ani. Așadar, încetarea abuzului de alcool în cazul pacienților cu boală hepatică alcoolică este un obiectiv terapeutic major.
     Din nefericire, cei mai mulți pacienți sunt diagnosticați în fazele avansate, poate chiar în momentele decompensării cirozei. Prin urmare, adresarea dependenței de alcool necesită un efort deosebit. Educația precară asupra patologiei de care suferă, rușinea și negarea consumului de alcool reprezintă principalele bariere în construirea motivației necesare abstinenței. Mai mult, povara psihologică a acestor persoane este uneori îngreunată de stigmatizarea din partea societății sau a familiei, deoarece dependența de alcool nu este universal acceptat ca o problemă de sănătate mintală. Sistemele de sănătate moderne acordă o importanță aparte acestor aspecte, iar personalul medical joacă un rol important în trimiterea acestor pacienți către psihologi și grupuri de susținere care să îi îndrume în lupta cu dependența. Numeroase studii realizate pe pacienți din Marea Britanie sugerează faptul că adresarea nevoilor psihologice ale acestor pacienți duce la îmbunătățirea complianței la tratament, precum și a comunicării medic–pacient.
     În România, foarte puțini pacienți cu boală hepatică alcoolică beneficiază de trimitere către ajutor psihosocial sau către grupuri de sprijin de tipul „Alcoolicii Anonimi“ (AA), deși aceste intervenții și-au dovedit eficacitatea în ceea ce privește schimbarea comportamentelor asociate consumului de alcool. Aceste aspecte denotă o necesitate de îmbunătățire a sistemului. O primă etapă în acest sens, având în vedere posibila lipsă de informare a cadrelor medicale, ar putea fi educarea și formarea asistenților medicali în intervenții de tip interviu motivațional. Eficacitatea acestei tehnici a fost documentată de mai multe studii care au adresat renunțarea la abuz de substanțe, inclusiv în cazul abuzului de alcool. Aplicabilitatea interviului motivațional este ușor de folosit, nu necesită resurse materiale și poate avea un impact real asupra perspectivei bolnavului legate de consumul de alcool. O altă soluție este crearea unei rețele de psihologi specializați în tratamentul dependențelor, care ar putea fi pusă la dispoziția instituțiilor medicale care îngrijesc pacienții cu boală hepatică alcoolică. Astfel, se poate facilita trimiterea lor către aceste servicii medicale, fie ele de stat sau private. De asemenea, o listă cu persoanele de contact din diverse organizații nonguvernamentale sau grupuri AA care au ca scop promovarea abstinenței la alcool ar putea fi utilă pentru medici. În urma unei discuții cu pacientul, medicul îl poate îndruma către una din aceste organizații. Propunerile de îmbunătățire a managementului pacienților cu boală hepatică alcoolică ar trebui susținute de date statistice, care, din păcate, lipsesc în România. O direcție de cercetare viitoare ar putea viza modurile în care atât pacienții, cât și cadrele medicale ar dori să se desfășoare astfel de inițiative.
     În concluzie, o abordare multidisciplinară este necesară pentru ameliorarea prognosticului pacienților cu boală hepatică alcoolică. Totodată, eforturile merită a fi direcționate și către prevenirea consumului dăunător de alcool prin campanii naționale de informare și educare, dar și prin elaborarea unor strategii privind controlul consumului de alcool și producerea acestuia în gospodării.

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.