Newsflash
SPECIALITĂȚI

Promovarea activității fizice

de Diana RUS, Dr. Petru SANDU - mai 30 2016
Promovarea activității fizice
     Când vine vorba de recomandări privind activitatea fizică, de cele mai multe ori auzim că nu facem sport destul, că e nevoie să alocăm în acest scop cel puțin 60 de minute zilnic pentru a fi sănătoși și multe alte sfaturi punctuale. Dar de unde vin aceste recomandări? Pe ce se bazează ele? Cine e îndreptățit să le facă? Cine sau ce instituție știe cel mai bine câtă activitate fizică ar trebui să facem pentru a avea o viață sănătoasă? Cine oferă dovezile necesare pentru a susține astfel de recomandări și pentru a face progrese în creșterea nivelului de activitate fizică?
     Există inițiative la nivel european care explorează integrarea cercetării științifice și a cunoștințelor experților în procesele de dezvoltare a politicilor publice pentru a crește sinergia și sustenabilitatea politicilor de promovare a sănătății și pentru prevenirea bolilor în Europa. O astfel de inițiativă este proiectul REPOPA (Research into Policy to Enhance Physical Activity), de utilizare a dovezilor în procesul de dezvoltare a politicilor de promovare a activității fizice, din care face parte și România, prin Universitatea „Babeș-Bolyai“, Departamentul de Sănătate Publică. În prima parte a proiectului, scopul principal a fost de a evalua nevoile, rolurile și utilizarea informațiilor provenite din cercetarea științifică în procesul de dezvoltare a politicilor publice care au ca scop creșterea nivelului de sănătate prin activitate fizică și sport. Mai apoi, au fost explorate metode inovatoare de promovare a utilizării dovezilor științifice în procesul de dezvoltare a politicilor publice și, în final, transformarea rezultatelor proiectului în recomandări și ghiduri cu scopul de a crește pe viitor politicile informate de dovezi în Europa.
     La nivel național, două dintre strategiile majore care adresează sportul pentru toți la nivel național sunt: Programul național „Mișcare pentru sănătate“ (rezultat în urma celebrului pariu dintre prim-ministrul Adrian Năstase și Ion Țiriac, acest program a demarat în 2003 și s-a concretizat în 400 de săli de sport construite în România) și Programul național „Sportul pentru toți, România Mileniul III – Un alt mod de viață“ (politică programatică dezvoltată în anul 2001 de Federația Națională Sportul pentru Toți, instituția specializată din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului pentru promovarea sportului pentru toți la nivel național). Aceste două politici au fost analizate în cadrul proiectului REPOPA. Printre rezultatele obținute s-a numărat faptul că politicile publice care au ca scop creșterea nivelului de sănătate prin activitate fizică și sport sunt văzute de obicei în România ca parte a politicilor de sport. Iar în majoritatea țărilor vest-europene, politicile de promovare a activității fizice sunt adresate de sectorul de sănătate. În aceste cazuri, persoanele implicate în dezvoltarea politicilor, respectiv documentarea, stabilirea obiectivelor și a rezultatelor așteptate sunt orientate din perspectiva impactului asupra stării de sănătate, nu a celor specifice sectorului sport. Acest sector urmărește, de cele mai multe ori, obținerea performanței sportive, în detrimentul asigurării condițiilor de practicare a activităților fizice de către întreaga populație, care ar duce pe termen lung la îmbunătățirea stării de sănătate. Deciziile la nivelul politicilor publice care au ca scop creșterea nivelului de sănătate prin activitate fizică și sport depind și de valorile unei societăți, dar, în acest caz, e important să înțelegem procesul de implementare a politicilor.
     În România, procesul de luare a deciziilor și procesul de dezvoltare a politicilor publice care au ca scop creșterea nivelului de sănătate prin activitate fizică și sport nu este întotdeauna rezultatul unor discuții, dovezi și evaluări centrate pe domeniul sănătății, cu includerea mai multor părți cointeresate, așa cum ar fi logic și natural, considerând faptul că rezultatul așteptat în urma acestor activități de promovare a activității fizice și a sportului este în principal menținerea stării de sănătate a populației și prevenirea apariției bolilor. Este important să înțelegem faptul că domeniul promovării sănătății prin intermediul activităților fizice are un impact major asupra stării de sănătate a populației și că utilizarea dovezilor (din cercetare și know-how-ul experților din domeniu) în dezvoltarea politicilor este extrem de importantă și totuși atât de ignorată la nivel politic și decizional. Astfel, pentru dezvoltarea unor politici eficiente în domeniul promovării activității fizice în rândul populației se recomandă abordări intersectoriale, benefice atât din perspectiva resurselor care pot fi concentrate în aceeași direcție, cât și a impactului multidimensional pe care o politică intersectorială îl poate avea comparativ cu o politică unisectorială. De exemplu, promovarea importanței practicării activităților fizice în rândul elevilor este benefică din perspectiva creșterii nivelului de cunoștințe și schimbarea atitudinilor, dar nu va avea niciodată impactul dorit dacă nu este dublată de oferirea unor oportunități pentru practicarea acestor activități, și anume: educațional – oferirea unor ore de educație fizică mai atractive, comunitar – creșterea numărului spațiilor verzi, construirea de spații de joacă și terenuri de sport, oferirea de oportunități de transport activ, și social – sublinierea importanței sprijinului familiei și al prietenilor în creșterea nivelurilor de activitate fizică. Abordările intersectoriale trebuie să dezvolte contextul potrivit pentru utilizarea dovezilor din diferite domenii, atât în faza de justificare a anumitor politici, cât și în fazele de planificare, implementare și evaluare.
     În momentul de față, în România, efortul ar trebui orientat către creșterea gradului de conștientizare a persoanelor cu putere de decizie cu privire la importanța adoptării unor astfel de abordări în procesele de dezvoltare a politicilor publice în domeniul promovării sănătății.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe