Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Riscuri pentru stresul din timpul sarcinii

Viața Medicală
Dr. Anne BABER WALLIS luni, 12 septembrie 2016
    Este acceptat atât în populația generală, cât și în cadrul comunității medicale că stresul afectează starea de sănătate, inclusiv în perioada sarcinii. Însă în identificarea grupurilor aflate la risc crescut de a fi afectate de stres psihosocial, percepția populară și dovezile științifice se contrazic uneori. Și asta deoarece deseori stresul este perceput ca o afecțiune a omului modern, cu un statut socioeconomic crescut, cu responsabilități profesionale și sociale înalte. Situația este însă mai complexă. Dovezile științifice sugerează că dificultățile financiare și sociale, controlul limitat asupra locului de muncă și incertitudinea crescută legată de evenimente din viitor sunt asociate cu stres, depresie și anxietate. La nivel internațional, s-a ajuns la un consens al comunității științifice că nivelul educațional scăzut, poziția profesională cu presiune crescută dar cu un control limitat asupra activității și deprivarea financiară cresc riscul pentru probleme de sănătate. Studii asupra patologiilor cardiace coronariene în Marea Britanie arată că persoanele aflate în cele mai de jos trepte ale sistemului ierarhic au o probabilitate dublă de a dezvolta boli coronariene1,2. Persoanele care activează în zone profesionale mai înalte resimt, de asemenea, stresul profesional și al vieții de zi cu zi, însă acesta este atenuat de faptul că au mai mult control asupra vieții lor: pot lua mai ușor decizii la locul de muncă și în afara lui. Cu alte cuvinte, stresul afectează disproporțional populațiile care trăiesc în circumstanțe sociale dificile, dezavantajate. Iar aceste inechități se accentuează în perioada sarcinii3.
   Date recente dintr-un studiu dezvoltat de noi pe un eșantion clinic de dimensiuni mari, asupra stresului psihosocial în timpul sarcinii (studiul MAIA, din cadrul proiectului „Promovarea sănătății mamei și a copilului în România: o evaluare integrată a determinanților evoluției sarcinilor și a rezultatelor nașterilor“, finanțat de UEFISCDI) sugerează că există diferențe semnificative în spectrul socioeconomic al indicatorilor de stres psihosocial. Am identificat diferențe semnificative statistic în scorurile medii de depresie, stres perceput și anxietate între grupuri educaționale, de venit și ocupaționale (rezultate nepublicate din studiul MAIA, raportate la o populație de 2.370 de femei însărcinate, recrutate din cinci centre din județele Mureș și Cluj). Datele noastre sugerează că un statut socioeconomic scăzut este asociat cu scoruri mai crescute ale indicatorilor de stres psihosocial. Cu alte cuvinte, este mai probabil ca femeile însărcinate dezavantajate social să raporteze niveluri de stres, depresie și anxietate mai crescute, iar dovezile din literatură sugerează că acești factori de stres generează efecte mai puternice asupra femeilor însărcinate aflate în situații dificile. Spre exemplu, în studiul MAIA, femeile însărcinate care au absolvit studii universitare au un risc de 1,9 ori mai mic să sufere de simptomatologie depresivă, comparativ cu cele care au absolvit liceul sau mai puțin; iar cele care trăiesc în familii cu venituri mai mari au un risc de 2,5 ori mai mic să raporteze simptomatologie depresivă. Pe de altă parte, femeile care activează în meserii ce presupun muncă fizică au un risc de 2,2 ori mai mare să raporteze simptome de depresie, comparativ cu cele care au altfel de activități profesionale.
    Deși aceste măsuri generale ale stresului sunt informative, acestea sunt limitate în a surprinde stresul specific perioadei sarcinii. Scala experienței sarcinii, un instrument dezvoltat de DiPietro și colab.4, urmărește să măsoare stresul specific sarcinii. Aceasta permite calcularea frecvenței cu care respondenții experimentează aspecte pozitive și negative ale sarcinii, a intensității resimțite a acestora, precum și a unei valențe afective a sarcinii (un raport dintre experiențele pozitive și cele negative). Datele noastre preliminare sugerează că există diferențe semnificative statistic pe aproape toate dimensiunile: femeile care provin din contexte dezavantajate au o valență pozitivă mai redusă asupra sarcinii, resimt evenimentele negative la intensități mai crescute și uneori cu o frecvență mai ridicată. Chiar și în situațiile în care nu există diferențe între grupuri în planul frecvenței (de exemplu, femei din grupuri educaționale și ocupaționale diferite resimt un număr similar de experiențe negative), persoanele care provin din contexte dezavantajate raportează o intensitate mai crescută a acestora. O explicație potențială este că femeile care au acces la mai multe resurse pot atenua impactul acestor evenimente asupra vieții lor, atât prin găsirea de soluții compensatoare, cât și prin intermediul sprijinului social. De asemenea, frecvența și intensitatea crescută a experiențelor pozitive trăite în timpul sarcinii de aceste femei (aspect reflectat în date) ar putea acționa ca un factor protector.
    Deși datele sunt preliminare și urmează multiple analize, acestea contestă credințele populare și susțin dovezile științifice conform cărora femeile care trăiesc în comunități dezavantajate în România se confruntă cu provocări importante pe perioada sarcinii, care se reflectă în starea lor de sănătate psihosocială. Iar aceasta ridică îngrijorări semnificative în domeniul sănătății publice, care trebuie soluționate, pentru a reduce inegalitățile sociale în sănătate și pentru a oferi tuturor copiilor un start sănătos în viață.

 

 

 
1. Marmot MG et al. Inequalities in death--specific explanations of a general pattern? Lancet. 1984 May 5;1(8384):1003-6

2. Marmot MG et al. Health inequalities among British civil servants: the Whitehall II study. Lancet. 1991 Jun 8;337(8754):1387-93

3. Goyal D et al. How much does low socioeconomic status increase the risk of prenatal and postpartum depressive symptoms in first-time mothers? Womens Health Issues. 2010 Mar-Apr;20(2):96-104

4. DiPietro JA et al. Measuring the ups and downs of pregnancy stress. J Psychosom Obstet Gynaecol. 2004 Sep-Dec;25(3-4):189-201

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.