Tot într-o zi de 10 mai (în anul 2013) Academia Română a organizat una din manifestările dedicate monarhiei. Astfel, Aula acestui parlament al culturii române a devenit cadrul plin de solemnitate pentru trei momente urmărite cu atenţie de o audienţă selectă – membri ai Academiei, cadre universitare, oameni de cultură, reprezentanţi ai Casei Regale.
Cu această ocazie, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române a susţinut conferinţa „Rolul monarhiei în modernizarea României“. De asemenea, a fost lansată lucrarea „Academia Română şi Casa Regală – două destine paralele 1866–1947/48“, editată de Academie şi a fost dezvelit tabloul Regelui Ferdinand, realizat de pictorul Valentin Tănase.
Cei 80 de ani de fiinţare a monarhiei în România au fost o perioadă de progres şi afirmare pentru ţară, dar şi pentru Academia Română. Începând cu Domnitorul Carol I, în 1867, monarhii României şi-au manifestat în permanenţă interesul şi au căutat să sprijine lucrările Academiei Române: au participat la şedinţele solemne, şi-au dat concursul la realizarea unor proiecte de mare însemnătate etc. Într-un cuvânt, au sprijinit întreaga ei activitate.
Membri ai Academiei şi toţi cei patru monarhi s-au simţit onoraţi şi au onorat această instituţie. Iată un fragment dintr-o cuvântare rostită în şedinţa solemnă a Academiei Române din 29 martie 1884 de Regele Carol I: „Având onorul de a fi membri ai acestei înalte adunări, Regina şi Eu, venim întotdeauna cu bucurie în mijlocul d-voastre, spre a asculta discuţiile voastre ştiinţifice, pe cari le urmărim cu un interes neîncetat. Însă cum poate să fie altfel când lucrările de căpetenie ale Academiei sunt istoria şi limba, temeliele existenţei noastre naţionale?“