Newsflash
Știri

Academia Română la 146 de ani

de Dr. Al. TRIFAN - apr. 12 2012
Academia Română la 146 de ani
   În Aula celui mai înalt for cultural din ţară, academicienii în costum de gală şi numeroşi invitaţi au participat miercuri, 4 aprilie a.c., la adunarea festivă dedicată Zilei Academiei Române. Parcurgând timp de 146 de ani drumul pavat cu excelenţă pe care au păşit mari personalităţi care fac cinste poporului nostru, „templul culturii româneşti“ a îndeplinit un rol esenţial în câştigarea prestigiului cultural binemeritat în viaţa internaţională. Într-un cuvânt introductiv dens şi documentat, preşedintele Academiei Române, dl acad. Ionel Haiduc a făcut o succintă trecere în revistă a istoriei acestei înalte instituţii de cultură, neuitând să amintească faptul că „nu a fost scutită de mersul vitreg al vremurilor“, făcând aluzie, printre altele, la tragicul an 1948, când autorităţile comuniste au transformat-o în instituţie de stat lipsită de autonomie. În ultimul deceniu al secolului trecut, s-a produs o reanimare deplină a vocaţiei de cultivare a limbii şi literaturii române, de promotor al ştiinţei şi cercetării şi de îndrumător luminat în viaţa socială.
   A urmat la cuvânt primul ministru dl prof. Mihai Răzvan Ungureanu, care a invitat intelectualii să vină în politică. Lăsaţi intelectualii să facă politică, să critice, să vorbească, să intre în administraţia centrală şi locală! a spus dsa în forma unui apel care a umplut de satisfacţie inimile participanţilor.
   După o scurtă pauză, dl acad. Ionel Haiduc a susţinut conferinţa: Dialog între ştiinţele naturii şi ştiinţele socio-umane. Schiţând un preambul de definiţii, dsa a comentat pe larg eseul fizicianului şi literatului englez Charles Percy Snow intitulat: Cele două culturi (1956). Acolo este expusă teoria prăpastiei existente între ştiinţă şi umanism, opuse una alteia. Ar fi vorba de un vid de comunicare şi de o lipsă de înţelegere reciprocă. Este de dorit să se găsească răspunsul la întrebările în tandem: câtă cultură ştiinţifică trebuie să acumuleze un scriitor şi câtă educaţie umanistă trebuie să posede un om de ştiinţă? Asistăm astăzi la apariţia unei a treia categorii de intelectuali ce reuşesc, mai mult sau mai puţin, să astupe şanţul dintre cele două tipuri de cultură: este vorba de jurnaliştii de ştiinţă care suprapun domeniul ştiinţific pe cel literar. Vorbitorul a arătat că Academia stimulează această specie de profesionişti, pe care în domeniul nostru îi numim mai corect publicişti medicali pentru că sunt făcuţi din talent şi competenţă. Dar cine trebuie să scrie despre ştiinţă: erudiţii sau umaniştii? Balanţa înclină spre primii, dacă au talent. O altă zonă fără frontiere este reprezentată de convieţuirea dintre ştiinţă şi artă.
   Următorul vorbitor a fost dl acad. Răzvan Teodorescu care a prezentat lucrarea Tezaurul Academiei Române, din care au apărut primele două volume.
   În încheierea manifestării, maestrul Dorel Vişan a recitat monologul lui Luca Arbore de Mihai Eminescu. S-a trecut apoi în Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, unde dl acad. Dan Berindei a vernisat expoziţia de documente istorice: „Din tezaurul cancelariilor voivodale româneşti“. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe