În Aula celui mai înalt for cultural din ţară,
academicienii în costum de gală şi numeroşi invitaţi au participat miercuri, 4
aprilie a.c., la adunarea festivă dedicată Zilei Academiei Române. Parcurgând
timp de 146 de ani drumul pavat cu excelenţă pe care au păşit mari personalităţi
care fac cinste poporului nostru, „templul culturii româneşti“ a îndeplinit un
rol esenţial în câştigarea prestigiului cultural binemeritat în viaţa internaţională.
Într-un cuvânt introductiv dens şi documentat, preşedintele Academiei Române,
dl acad. Ionel Haiduc a făcut o
succintă trecere în revistă a istoriei acestei înalte instituţii de cultură,
neuitând să amintească faptul că „nu a fost scutită de mersul vitreg al
vremurilor“, făcând aluzie, printre altele, la tragicul an 1948, când autorităţile
comuniste au transformat-o în instituţie de stat lipsită de autonomie. În
ultimul deceniu al secolului trecut, s-a produs o reanimare deplină a vocaţiei de
cultivare a limbii şi literaturii române, de promotor al ştiinţei şi cercetării
şi de îndrumător luminat în viaţa socială.
A urmat la cuvânt primul ministru dl prof. Mihai Răzvan Ungureanu, care a
invitat intelectualii să vină în politică. Lăsaţi
intelectualii să facă politică, să critice, să vorbească, să intre în
administraţia centrală şi locală! a spus dsa în forma unui apel care a
umplut de satisfacţie inimile participanţilor.
După o scurtă pauză, dl acad. Ionel Haiduc a
susţinut conferinţa: Dialog între ştiinţele
naturii şi ştiinţele socio-umane. Schiţând un preambul de definiţii, dsa a
comentat pe larg eseul fizicianului şi literatului englez Charles Percy Snow
intitulat: Cele două culturi (1956). Acolo
este expusă teoria prăpastiei existente între ştiinţă şi umanism, opuse una
alteia. Ar fi vorba de un vid de comunicare şi de o lipsă de înţelegere
reciprocă. Este de dorit să se găsească răspunsul la întrebările în tandem: câtă
cultură ştiinţifică trebuie să acumuleze un scriitor şi câtă educaţie umanistă
trebuie să posede un om de ştiinţă? Asistăm astăzi la apariţia unei a treia
categorii de intelectuali ce reuşesc, mai mult sau mai puţin, să astupe şanţul
dintre cele două tipuri de cultură: este vorba de jurnaliştii de ştiinţă care
suprapun domeniul ştiinţific pe cel literar. Vorbitorul a arătat că Academia
stimulează această specie de profesionişti, pe care în domeniul nostru îi numim
mai corect publicişti medicali pentru că sunt făcuţi din talent şi competenţă.
Dar cine trebuie să scrie despre ştiinţă: erudiţii sau umaniştii? Balanţa înclină
spre primii, dacă au talent. O altă zonă fără frontiere este reprezentată de
convieţuirea dintre ştiinţă şi artă.
Următorul vorbitor a fost dl acad. Răzvan Teodorescu care a
prezentat lucrarea Tezaurul Academiei Române,
din care au apărut primele două volume.
În încheierea manifestării, maestrul Dorel
Vişan a recitat monologul lui Luca Arbore de Mihai Eminescu. S-a trecut apoi în
Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române, unde dl acad. Dan Berindei a vernisat expoziţia
de documente istorice: „Din tezaurul
cancelariilor voivodale româneşti“.