Newsflash
Știri

Acolo unde se sfârşeşte pământul şi începe… marea

de Conf. dr. Vitalie TEODORU - feb. 6 2013
Acolo unde se sfârşeşte pământul şi începe… marea
   Expresul „Lusitania“, care mă duce de la gara madrilenă Atocha la gara Santa Apolónia din Lisabona, îmi dezvăluie imagini diferite faţă de Spania: vegetaţia apare din ce în ce mai abundent, în detrimentul ţinutului pietros. Las în urmă un Madrid somptuos, cu iz protocolar, aşezat pe un platou arid, şi mă întâmpină o Lisabona senzuală, vaporoasă, zâmbitoare, cu femei frumoase şi multe mulatre unduitoare, angoleze şi mozambicane, aşezată lângă estuarul fluviului Tejo şi în apropierea oceanului Atlantic. „Quem ñao viu Lisboa, ñao viu coisa boa“ (Cine n-a văzut Lisabona n-a văzut nimic frumos), spune un proverb portughez. A spus-o şi lordul Byron, considerând-o „unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii“. Pitoreşti sunt şi gările de pe traseu, cu pereţii placaţi cu faianţă pictată de mână (azulejo). Lisabona are o istorie de milenii. Au stăpânit-o fenicienii, celţii, romanii, vizigoţii, arabii. După 246 de ani de la crearea regatului independent al Portugaliei, în 1385, Lisabona a devenit capitala ţării. Ziua de 1 noiembrie 1755 a retezat istoria oraşului în două: un devastator cutremur de pământ şi incendiile ce i-au urmat au distrus majoritatea clădirilor. Au pierit 40.000 din cei 90.000 de locuitori ai oraşului.
   Lisabona datorează personalitatea sa distinctă de astăzi tocmai acestui îngrozitor seism. Paradoxal, cartierul vechi labirintic Alfama a scăpat neatins, aşa cum se vede şi în zilele noastre. Marchizul de Pombal, ministrul regelui José I, a reconstruit capitala din ruine, a trasat noi cartiere şi pieţe, a ridicat monumentale edificii. În zori de zi, străbat Baixa Pombalina, formată din şapte străzi paralele nord-sud şi 11 străzi paralele est-vest. Axa principală a acestui plan geometric este rua Augusta, un amestec al străzilor bucureştene Stavropoleos şi Lipscani. La un capăt se află arcul de triumf din PraÎa do Comércio, considerată una dintre cele mai arătoase esplanade din Europa, încadrată de palate majes­tuoase. Avenida da Liberdade, arteră foarte largă, inundată de copaci şi flori, este străjuită pe margine de hoteluri, bănci, magazine şi săli de spectacole. Pe colina São Jorge, una din cele şapte ale Lisabonei, maurii au construit o fortăreaţă ale cărei vestigii se păstrează în bună stare. Pentru a urca pantele, tramvaiele circulă cu un singur vagon mic, ca o jucărie. Pe alocuri sunt instalate şine cu cremone, dar întâlneşti şi tramvaie atârnate cu cabluri. Spre apus, oraşul se întinde şi ajunge la bastionul Belém, din dreptul căruia plecau şi soseau navigatorii. Nu departe de Belém, pe 1.300 de hectare, se întinde parcul Florestal de Monsanto, cu numeroase obiective culturale şi sportive. Portughezii se mândresc cu stilul manuelin, care poartă numele regelui Manuel I (1495–1521), cel mai bogat monarh al timpului. În afara fortăreţei Belém, ridicată în 1515, opera reprezentativă a stilului manuelin – cu decoraţii exuberante – este Mosteiro dos Jerónimos, din secolul XVI. Biserica Santa Maria de Belém, lipită de mânăstirea ieronimilor, se află mormintele lui Vasco da Gama şi Luís de Camões, autorul poemului capodoperă „Luisiadele“, în care este evocată expediţia lui Vasco în Indii. În partea răsări­teană a oraşului, biserica São Vicente, patronul Lisabonei, este panteonul Casei regale portugheze de Braganza, în care şi-au găsit temporar locul, până a fi aduse la Curtea de Argeş, sicriele de abanos ale regelui Carol al II-lea al României şi al soţiei Elena Lupescu. În nord-vest, cartierul Benfica ocupă o suprafaţă enormă cu blocuri policrome, chiar fanteziste şi vesele. Înainte de a pleca spre capătul Europei, la Cabo da Roca, asist la concursul internaţional de anecdote, organizat anual în capitala Portugaliei.
   Ies din Lisabona spre vest. Trec de Estoril, celebră staţiune cosmopolită, cu autodromul de formula 1. Pe placa unei vile este inscripţionat între ce ani a fost locuită de fostul suveran român Carol al II-lea. Ajung şi la Cabo da Roca, punctul cel mai vestic al continentului nostru. Pustietate, sălbăticie. Citesc cuvintele părintelui Luisiadelor, săpate pe placă: „Aqui, onde a terra se acaba e o mar comeÎa…“. Centrul adminis­trativ al zonei este staţiunea Sintra, pe care lordul Byron a botezat-o „Glorious Eden“. O aglomeraţie de superbe palate vechi.
   Părăsesc Lisabona îndreptându-mă spre nord, însoţit de răscolitorul fado. La jumătatea drumului spre Porto, este Coimbra, cu aproape 150.000 de locuitori. Oraşul este renumit pentru universitatea veche de peste şapte secole şi pentru mânăstirea Santa Cruz, loc de pelerinaj. Universitatea s-a înfiinţat iniţial la Lisabona, în 1280, dar, în 1308, s-a mutat la Coimbra, unde s-a statornicit. La înfiinţare a avut patru facultăţi: medicină, arte, drept civil şi drept canonic, existente şi în prezent. Universitatea are astăzi 20.000 de studenţi (inclusiv masteranzi şi doctoranzi) şi 1.500 de cadre didactice. Facultatea înscrie anual, pe baza examenului de admitere, 300 de studenţi în anul I. La medicină sunt 200 de cadre didactice, iar taxa anuală, pentru cei interesaţi, este de 1.000 euro. Se desfăşoară programe de masterat în medicină şi în stomatologie, doctorat şi postuniversitare; structurile de cercetare şi dezvoltare includ centre şi institute de cercetare, acceptate de Sistemul naţional portughez pentru ştiinţă şi tehnologie. Facultatea are centre de cercetare (de medicină legală, gastroenterologie, oftalmo­logie, pneumologie) şi institute de cercetare multidisciplinară şi interdisciplinară (medicină, genetică şi oncobiologie etc.). Pentru desfăşu­rarea masteratului integrat în medicină, Facul­tatea a încheiat 64 de acorduri bilaterale cu 18 uni­versităţi din alte ţări, astfel încât masteranzii să facă schimburi de experienţă practică; pentru masteratul în stomatologie au fost încheiate 11 acorduri cu şase universităţi din diferite ţări. Şomajul de 16% şi programul de austeritate îi afectează şi pe medici, mai degrabă indirect.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe