Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Acţiuni pentru controlul astmului

Astmul bronşic, deşi una dintre cele mai frecvente boli cronice, este adesea subdiagnosticat şi incorect tratat. Dar poate fi controlat. Acesta este mesajul transmis pacienţilor cu ocazia Zilei mondiale a astmului. Prof. dr. Florin Mihălţan ne oferă detalii despre acţiunile prin care România marchează această zi.

   Ziua mondială a astmului – 7 mai – are în ţara noastră, prin Societatea Română de Pneumologie (SRP), o multitudine de reverberaţii; de trei ani, se desfăşoară sub acelaşi slogan: Tu poţi să controlezi astmul“. Anul acesta, subtema „Este timpul să controlăm astmul!“ îi încurajează pe toţi cei care organizează aceste evenimente să se implice în buna desfăşurare.
   Astmul bronşic este o boală cronică caracterizată prin probleme de respiraţie şi simptome ca wheezing, crize de sufocare şi de dispnee paroxistică, apăsare toracică şi tuse; este o boală greu de controlat dacă pacientul nu este avizat şi educat asupra necesităţii terapiei permanente, asupra monitorizării şi contactului permanent cu medicul. În criza de astmă, se produce o îngustare, obstrucţie a căilor respiratorii cu hipersecreţie şi aceste drame din viaţa pacientului ar putea fi cu uşurinţă evitate printr-un control mai bun al bolii. Să nu uităm că particularitatea bolii este o variaţie a simptomelor de la o oră la alta, de la o săptămână la alta şi pe parcursul mai multor luni, agravări circadiene, iar severitatea poate fi dictată de mulţi factori care variază de la individ la individ. În contextul în care, cu toate progresele terapeutice, boala nu poate fi vindecată, ea poate fi însă tratată eficace, controlată cu o terapie adecvată care le permite să aibă o viaţă normală, să evite internările sau solicitările la camera de gardă a spitalelor şi să participe corespunzător la activităţile şcolare, de serviciu sau alte cerinţe ale vieţii jurnaliere.
   Diagnosticul de astm se pune pe baza anamnezei, a examenului fizic, a testelor funcţionale pulmonare (spiro­metria, un test simplu, uşor de realizat). Cu ajutorul spiro­metriei se pune diagnosticul, dar se monitorizează şi eficacitatea medicaţiei.
   Cauzele astmului sunt încă studiate, dar se ştie că este o boală multifactorială. Se cunoaşte până acum că poate să aibă o componentă genetică şi că importantă este evoluţia sistemului imunitar al nou-născutului. Factorii cauzali pot fi alergeni inhalaţi (praf de casă, polen, acarieni, păr de pisică şi de câine etc.), alergeni alimentari (căpşuni, arahide etc.), alergeni profesionali, fumatul, poluarea aeriană, efortul, iritanţii chimici, medica­mentele (aspirina, betablocantele), infecţiile respiratorii etc.
   Un astm controlat presupune, după ghidul elaborat de Global Initiative for Asthma (GINA), iniţiatorul acestei zile: • să nu aibă sau să fie minimale simptomele de astm • să nu aibă treziri nocturne ca urmare a crizelor de astm • să nu aibă sau să fie la nivel minimal medicaţia de urgenţă, de criză • să aibă capacitatea de a desfăşura activităţi fizice şi exerciţii în mod normal • să aibă funcţia respiratorie normală (sau aproape de normal) • să nu aibă crize de astmă (sau acestea să fie extrem de rare).
   Pentru realizarea controlului se impun mai multe tipuri de activităţi medicale şi de educaţie a pacientului. Astfel, trebuie să se evite alergenii şi toţi factorii recunoscuţi a declanşa crizele, să se accepte că există două linii terapeutice: • medicaţia de control, administrată zilnic (de obicei, cu agenţi antiinflamatori, începând de la corticoizi inhalatori – prima treaptă de medicaţie – până la combinaţii ale acestora cu bronhodilatatoare, antileucotriene, antihistaminice, anti-IgE şi teofiline) • medicaţia de criză (de obicei, bronhodilatatoare inhalatorii de scurtă durată, care trebuie să fie la îndemână pentru acele crize de dispnee neaşteptate).
   Global Burden of Asthma Report estimează că 300 de milioane de oameni suferă de această boală, în lume. În România, estimările sunt de 800.000–1.000.000 de români cu astm. Boala afectează toate grupurile etnice, indiferent de nivelul socioeconomic sau de vârstă. Boala necontrolată cauzează absenţe la şcoală sau la serviciu şi este adesea subdiagnosticată, incorect tratată şi necontrolată. În unele ţări, accesul la medicaţie este îngrădit de preţurile de cost ale medicaţiei. Se estimează că viaţa modernă, stilul de viaţă vestic şi urbanizarea vor creşte numărul de pacienţi, în 2025, cu încă 100 de milioane de persoane.
   Un astmatic educat ştie din timp care sunt simptomele premonitorii ale crizei de astm, ale lipsei de control şi, folosind corect medicaţia, poate să evite spitalizările. Dacă GINA a încercat, în 2010, de Ziua astmului, să încurajeze şi să angreneze guvernele, ministerele sănătăţii şi cadrele medicale în activităţi de reducere a spitalizărilor cu 50% pe parcursul următorilor cinci ani, în 2012 s-a trecut la colectarea datelor care semnalau aceste progrese în fiecare ţară. În România, am organizat campanii regulate cu ocazia acestei zile, care au fost o ofertă generoasă educativă dar şi testări de spirometrie, mărindu-se astfel accesul la acest tip de investigaţie. Titlul campaniei de la noi a fost (începând din 2011): „Tu poţi avea astm. Astmul nu te are pe tine. Astmul poate fi controlat“. Campania s-a adresat publicului larg, aşa cum o vom face şi în acest an având scopul de informare medicală asupra astmului şi consecinţelor netratării corespunzătoare a bolii, pe termen lung.
   În 2011, în premieră naţională, a fost lansat primul web-site informativ pentru pacienţii cu astm bronşic (www.invingeastmul.ro), dar şi pentru toate persoanele care doresc să afle mai multe despre astmul bronşic, chiar dacă nu sunt diagnosticate cu această afecţiune. Tot în premieră, atunci, prin inter­mediul acestui nou site, a fost introdus un test interactiv, cu ajutorul căruia pacienţii diagnosticaţi cu astm bronşic şi-au putut şi îşi pot verifica singuri nivelul de control al astmului. Prin simpla parcurgere a 11 întrebări, la final, pacienţii primesc recomandări legate de nivelul de control al astmului.
   Al doilea obiectiv a fost (şi va rămâne şi pentru 2013) acela de a permite accesul la o testare gratuită prin spirometrie. Rezultatele campaniei din 2011 au fost relevante: • 8.121 de persoane testate în centrele fixe, în cele două săptămâni de campanie • 1.045 de persoane testate în cadrul evenimentului dintr-un parc bucureştean • 3.800 de pacienţi diagnosticaţi în total cu afecţiuni respiratorii obstructive. În 2012, la campania „Tu poţi avea astm. Astmul poate fi controlat“, au participat 148 de cadre medicale (peste 100 de medici) şi au fost efectuate 12.481 de spirometrii, în urma cărora au fost depistate 3.994 de persoane cu afecţiuni respiratorii obstructive, ceea ce corespunde unei rate de diagnostic de 32%, din totalul persoanelor testate.
   În 2013, SRP şi-a propus continuarea eforturilor de creştere a gradului de informare şi educaţie medicală pentru publicul larg, în special, pentru pacienţii cu astm bronşic. În acest sens, campania de anul acesta se va concentra pe promovarea web-site-ului informativ lansat anterior.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.