În contextul intensificării circulaţiei virusului respirator sinciţial (RSV) în UE/SEE şi a instituirii stării de alertă epidemiologică în România din data de 7 ianuarie, Ministerul Sănătăţii a publicat, în data de 29 decembrie 2022, proiectul de ordin privind aprobarea Listei medicamentelor antibiotice şi antitermice cu administrare orală, a căror distribuţie în afara teritoriului României se propune a fi suspendată temporar, pe o perioadă de 6 luni, informează Agerpres.

Din analiza noastră a Canamed (Catalogul Naţional al preţurilor medicamentelor), reiese faptul că 5 dintre cele 13 substanţe active nu se exportă, pentru alte două substanţe active din listă nu este aprobat un preţ, implicit nu se pot comercializa în România sau exporta, iar pentru restul de antibiotice/cefalosporine din listă există cel puţin 70 de preparate comerciale disponibile în România, dintre care doar 3 au fost exportate anterior acestei crize, fără a afecta disponibilitatea acestora din România. Preparatele pe bază de ibuprofen şi paracetamol nu se exportă intracomunitar din România, dimpotrivă, unele se importă paralel. În general, nu se poate vorbi despre o criză a medicamentelor atât timp cât pentru o anumită substanţă activă există alternative generice disponibile în număr mare în piaţă”, se arată într-un comunicat de al Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente.

Tratatul de funcţionare al UE, care permite restricţiile la export, „nu aduce nici o rezolvare a cauzelor de bază” menţionate de Ministerul Sănătăţii.

ADEM consideră că măsura de suspendare a exportului este redundantă şi nejustificată, creând turbulenţe inutile în Piaţa Unică. Nu înţelegem măsura, nu înţelegem de ce se propun pentru suspendare la export medicamente care nu se exportă, nu suntem de acord cu măsura şi solicităm clarificări pe această cale”, afirmă reprezentanții asociației.

Asociația susţine că măsura nu rezolvă problemele „deja cunoscute”, care provoacă penurii şi „care ţin de producători” şi de bugetele alocate medicamentelor, precum: cererea şi consumul ridicate, întârzierile sau indisponibilitatea materiilor prime necesare formelor de ambalare, a substanţelor active şi în principal motivele comerciale cauzate de creşterea preţurilor utilităţilor pe fondul crizei energetice şi implicit a tuturor componentelor de pe întreg lanţul de fabricaţie.

România se situează pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice, înregistrează un nivel extrem de ridicat al rezistenţei bacteriene, iar în ultimii zece ani nu s-a reuşit luarea unor măsuri care să limiteze consumul excesiv al antibioticelor, nici în ambulatoriu, nici în cadrul spitalelor. Din România s-au retras şi se retrag în permanenţă medicamente generice, accesibile ca preţ pentru populaţia sărăcită deja din cauza inflaţiei foarte ridicate. Aceste aspecte reprezintă soluţii reale şi eficiente, în timp ce autorităţile sunt preocupate excesiv de suspendarea exportului, care nu ar reprezenta sub nici o formă un subiect dacă problemele fundamentale ale pieţei farma ar fi reglate”, se mai arată în comunicatul ADEM.

Dr. Mihai Craiu trage un semnal de alarmă despre administrarea pripită a unor antibiotice