Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Alergia alimentară: o zi cât o săptămână

Viața Medicală
Dr. Irena MANEA vineri, 26 aprilie 2013
Viața Medicală
Prof. dr. Diana DELEANU vineri, 26 aprilie 2013
   World Allergy Organization (WAO), în care şi ţara noastră este membru plin prin Societatea Româna de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), a decis ca, anul acesta, Ziua mondială a alergiei să fie marcată... timp de o săptămână. Această modificare a fost justificată de numărul mare de pacienţi alergici şi de formele severe de manifestare pe care le îmbracă în prezent afecţiunile alergice. Săptămâna s-a desfăşurat între 8 şi 14 aprilie 2013 şi a avut tema: Alergia alimentară – o problemă globală în creştere.
   Alergia alimentară este o problemă de sănătate publică de actualitate, cu un impact socio-economic semnificativ. La nivel mondial, peste 220 de milioane de persoane suferă de o formă de alergie alimentară, însă numărul raportat reprezintă doar vârful aisbergului. În SUA, alergia alimentară duce anual la aproximativ 30.000 de anafilaxii şi cel puţin 200 de decese. Conform estimărilor Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI), prevalenţa alergiei alimentare s-a dublat în ultimii zece ani, iar în Europa, numărul celor care suferă de alergie alimentară depăşeşte în prezent 17 milioane. Totodată, ultimul deceniu a adus o incidenţă de şapte ori mai mare a anafilaxiei alimentare la pacienţii de vârstă pediatrică. De altfel, vârful prevalenţei alergiei alimentare este atins la populaţia pediatrică (aproximativ 6% la copiii sub 3 ani), iar cel al incidenţei – în primul an de viaţă (aproximativ 8% din copii prezintă reacţii IgE-mediate la alimente). Afecţiunile cu risc crescut de dezvoltare a alergiilor alimentare sunt dermatita atopică (35% din pacienţi dezvoltă alergie alimentară) şi astmul bronşic (6–8% din copiii cu astm bronşic au şi alergie alimentară). În plus, tot mai mulţi adulţi se adresează medicului specialist pentru alergii la diverse alimente.
   În raport cu mecanismul implicat, reacţiile de hipersensibilitate la alimente cuprind două mari categorii: alergiile alimentare (mediate sau nu de IgE) şi reacţiile non-alergice. Alergia alimentară reprezintă reacţia de hipersensibilitate mediată imun, reproductibilă, ce survine ca urmare a expunerii la un anumit alergen alimentar. Reacţiile de hipersensibilitate la alimente pot surveni ca urmare a inhalării, contactului sau ingestiei alimentului incriminat. Fenotipul clinic al alergiei alimentare variază în limite largi, de la manifestări gastrointestinale (mediate de IgE – sindromul alergic oral – sau nu – proctocolita/enterocolita sau enteropatia induse de proteinele alimentare), cutanate (IgE-mediate – urticarie, angioedem, flushing – şi nemediate de IgE – dermatita de contact, dermatita herpetiformă), respiratorii (IgE: rinoconjunctivita acută; non-IgE: sindromul Heiner sau hemosideroza pulmonară indusă de alimente), până la manifestări sistemice (anafilaxie, anafilaxie dependentă de alimente şi indusă de exerciţiul fizic). Anumite afecţiuni, precum gastroenteropatiile eozinofilice, au la bază un mecanism intricat, mediat IgE şi non-IgE. În acelaşi timp, nu trebuie neglijat rolul alergenilor alimentari în exacerbările dermatitei atopice sau ale astmului bronşic. Aproximativ 40% din copiii cu dermatită atopică moderat-severă suferă de alergii alimentare.
   Alergenii alimentari implicaţi în diferitele manifestări sunt diferiţi, în funcţie de vârstă. Mai frecvent alergenice la copii sunt laptele de vacă, oul, peştele, arahidele, fructele, legumele (morcovul, orezul etc.) şi grâul, iar la adult mai frecvent alergenice sunt fructele (kiwi, portocale, mere etc.), arahidele, nucile de copac, peştele, fructele de mare (crustacee, scoici etc.), dar, bineînţeles, nu este exclus niciun aliment ca posibil cauzator de alergie alimentară.
   În Europa, cele mai alergenice alimente sunt reprezentate de: grâu, gluten, crustacee, peşte, moluşte, ouă, lapte de vacă, soia, alune, nuci, ţelină, muştar, seminţe de susan şi sulfiţi. În conformitate cu reglementările europene, orice aliment care conţine peste 10 mg/l sau kg din alergenii anterior menţionaţi trebuie etichetat corespunzător.
   O problemă aparte o reprezintă reacţia încrucişată la alimente. Apare frecvent pentru alimentele derivate din regnul vegetal (fructe, legume) şi este urmarea similitudinii structurilor chimice ale alergenilor respectivi. Exemple sunt avocado, banana, castanele, ce pot reacţiona încrucişat cu latexul (din cauza unei gluconaze – chitinaza), polenul de mesteacăn, care reac­ţio­nează cu piersicile, mărul, cireşele, pătrun­jelul etc. (prin proteina PRP-10).
   Istoricul clinic este esenţial pentru iden­tifi­carea factorilor declanşatori ai simptomatologiei alergice. În general, reacţiile imediate mediate de IgE survin în primele două ore de la expunere, iar reacţiile non-IgE debutează după acest interval de timp. Investigarea hipersensibilităţii imediate IgE-mediate in vivo şi in vitro conferă acurateţe diagnosticului de alergie alimentară. În anumite cazuri, diagnosticul de certitudine este susţinut doar de testul de provocare orală.
   Alergia alimentară alterează semnificativ calitatea vieţii pacientului, influenţează compor­tamentul copiilor, interferează cu activitatea în cadrul familiei şi al colectivităţii. Dietele de excludere a alimentelor incriminate şi a celor care induc reacţii încrucişate reprezintă adevărate provocări pentru pacient. De asemenea, persoanele cu istoric de anafilaxie la alimente trebuie să aibă în permanenţă asupra lor autoinjectoare cu epinefrină (din păcate, absente din România!).
   Abordarea convenţională a pacientului cu alergie alimentară constă în evitarea expunerii la alergenul relevant clinic şi îşi propune drept obiective prevenţia simptomatologiei acute/cro­nice, asigurarea unei nutriţii optime la copil, prevenţia deficienţei în micronutrienţi şi pierderea ponderală excesivă la adult. Excluderea unor alimente trebuie să aibă totdeauna în vedere riscul unor dezechilibre alimentare induse de dietele unilaterale. Nivelul de evitare a alimentului trebuie individualizat.
   Medicina contemporană aduce noi perspective în abordarea pacientului alergic şi propune inducerea activă a toleranţei imunologice pe cale orală. Această stra­tegie tera­peutică reduce riscul dez­vol­tării unei reacţii adverse severe şi elimină necesitatea restricţiilor nutri­ţio­nale. Educarea pa­cien­tului, consoli­darea partene­ria­tului medic–pacient, abordarea individualizată a pacienţilor şi, în egală măsură, creşterea nivelului de conştientizare asupra modalităţilor de diagnostic şi tratament ale acestei afecţiuni reprezintă un punct de plecare eficient pentru scăderea morbidităţii şi a mortalităţii prin alergie alimentară.
   Pentru educarea personalului medical faţă de alergiile alimentare, SRAIC a organizat, cu sprijinul EAACI, anul trecut, în noiembrie, la Cluj-Napoca, primul workshop de alergie alimentară, la care au fost invitaţi lideri de opinie din Europa. Proiectul de viitor este ca aceste întâlniri să continue anual.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.