Newsflash
Știri

Alzheimer, boala încă stigmatizată

de Dr. Alexandra MIHAI - sept. 24 2021
Alzheimer, boala încă stigmatizată

De Ziua internaţională de luptă împotriva maladiei Alzheimer, specialiștii atrag încă o dată atenţia asupra lacunelor în ceea ce privește patologia și tratamentul acestei boli.

alzheimerDintr-o perspectivă mai puţin medicală, am putea compara boala Alzheimer cu o moarte filosofică sau spirituală, opusă celei biologice.

A mai fost numită și ,,boala familială”, pentru că implică întreaga familie, unele persoane afectate având nevoie de asistenţă încă din stadiile timpurii ale bolii; ,,boala democratică”, fiindcă nu ţine cont de statutul socio-economic. Alteori a fost metaforic numită ,,patologia inteligenţei’’ sau ,,boala care îi face pe bogaţi săraci”.

Ziua internaţională de luptă împotriva maladiei Alzheimer, sărbătorită anual la 21 septembrie, a avut drept slogan ,,Cunoașteţi demenţa, cunoașteţi boala Alzheimer”.

Un îndemn deloc subtil, menit să atragă atenţia asupra lipsei conștientizării sociale, asupra multelor lacune în ceea ce privește patologia, tratamentul, aspectele care desemnează maladia drept complexă și greu de descifrat.

Aceste aspecte sunt responsabile totodată de dezinformarea și stigma care încă gravitează în jurul bolii, chiar și la 111 ani de când termenul a fost folosit pentru prima dată în lumea academică.

Potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Alzheimer, la nivel mondial, peste 50 de milioane de persoane sunt afectate de această boală, la fiecare trei secunde înregistrându-se un nou caz de demenţă.

Deși în România sunt peste 300.000 de persoane diagnosticate cu boală Alzheimer, datele puse la dispoziţie de Platforma europeană pentru monitorizarea Alzheimer arată că ţara noastră este printre foarte puţinele din Europa care nu au implementată o politică de sănătate pentru această maladie.

Afecţiunea neidentificată și nedeclarată

Potrivit ultimelor rapoarte ale Asociaţiei Alzheimer din SUA, mai puţin de jumătate dintre pacienţii diagnosticaţi cu demenţă și familiile acestora atribuie maladiei statutul de boală.

Mai mult, jumătate dintre cazurile de demenţă de tip Alzheimer nici măcar nu sunt raportate, lucru care face ca prezentarea la specialist să aibă loc cu întârziere, deseori în stadii avansate.

Trăsătura cheie a maladiei Alzheimer, care face ca diagnosticul bolii să fie unul clinic și relativ ușor de recunoscut, este afectarea memoriei recente. Totodată, trebuie trasat un diagnostic diferenţial și excluse alte etiologii reversibile care pot afecta memoria, precum deficitul de vitamina B12, hipotiroidismul ori anumite infecţii.

Având în vedere și accesibilitatea către metodele imagistice, majoritatea pacienţilor au parte și de un IRM cerebral care pune în evidenţă atrofia structurilor cerebrale, markerul imagistic al acestei boli.

O rază de speranţă

Deși în prezent ne lipsește un tratament care să recupereze declinul cognitiv sau să vindece boala, există anumite medicamente care, asociate cu modificări ale stilului de viaţă, îi pot încetini progresia.

O nouă apariţie pe fronturile terapeutice îi revine unui anticorp monoclonal, Aducanumab, autorizat în luna iunie a anului curent de FDA, primul medicament aprobat în ultimii aproape 20 de ani pentru această boală.

Vestea este cu atât mai semnificativă, dacă luăm în calcul faptul că medicamentul este, prin prisma modului de acţiune (eliminarea plăcilor de amiloid beta de la nivel cerebral), singurul care vizează etiopatogenia bolii Alzheimer, nu simptomele ei.

Se pun mari speranţe în ceea ce privește imunoterapia marca Biogen, mai ales că FDA a arătat dovezi substanţiale în privinţa reducerii depozitelor beta amiloide din creier, lucru care prezice beneficii clinice importante. Studiile clinice post-aprobare care urmează să se desfășoare vor clarifica însă eficacitatea clinică.

Citește și: Diagnosticul bolii Alzheimer prin tehnica PET

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe