Newsflash
Știri

Amenzi pentru spitalele care prescriu aiurea antibiotice?

de M. V. A. - aug. 24 2015
Amenzi pentru spitalele care prescriu aiurea antibiotice?
   Transformarea Google într-o mare corporație umbrelă numită „Alphabet“ nu pare a avea prea mult de-a face cu cercetarea medicală. Dar impresia este greșită. Google este implicat în mai multe proiecte de cercetare în domeniul științelor medicale. Cel mai promițător este „Life Sciences“, unde se lucrează împreună cu Novartis la dezvoltarea unor lentile de contact deștepte care să poată monitoriza diverse variabile biochimice din corp, glicemia de pildă, prin intermediul unor microsenzori. Proiectul este coordonat de cercetători de la Harvard. Un alt proiect Google este Calico, o companie de biotehnologie condusă de Arthur Levinson, unul dintre cei mai buni manageri din lume în domeniul biofarmaceutic, populată de nume de primă mărime din universul geneticii, care și-au stabilit drept obiectiv dezlegarea mecanismelor care controlează procesele îmbătrânirii.
Dr. Arthur Levinson
 
Apariția „Alphabet“ are ca scop, conform celor doi fondatori Google (ale căror averi personale însumează 66 miliarde de dolari), posibilitatea „de a administra mai fluent lucruri independente care nu sunt foarte relaționate între ele“.
O analiză publicată de revista Forbes consideră de bun augur separarea, de acum clară, între activitățile online ale Google și cele din domeniul științelor medicale. Marele avantaj al proiectelor științifice ale Google este protecția oferită de puterea financiară colosală care stă în spate. Spre deosebire de alte companii de biotehnologie, cercetătorii Google se pot concentra pe termen lung pe obiectivele lor, fără grija profitului, a raportului anual care trebuie prezentat acționarilor sau a scăderii acțiunilor pe bursă. Pare un detaliu, dar acest tip de securitate oferă liniștea necesară dezvoltării acelor aplicații care vor schimba viața a milioane de pacienți. 

 

    Peste 2.600 de oameni mor anual în Belgia ca urmare a infecțiilor nosocomiale. Este motivul pentru care profesorul Herman Goossens, președintele Comisiei belgiene de coordonare a politicii antibiotice, a propus sancționarea financiară a spitalelor care nu respectă regulile corecte de prescriere a antibioticelor. Cotidianul Le Soir anunță că în spitalele belgiene consumul de antibiotice a crescut cu 5,6% între 2007 și 2013, în aceeași perioadă consumul la domiciliu scăzând considerabil. Rămâne de văzut dacă propunerea profesorului din Anvers va fi transformată în lege, dar tare bine ar fi. Ar exista un precedent care ar putea fi invocat și în România.

 

   Problema prețurilor prea mari practicate de companiile farmaceutice pentru medicamentele lor originale continuă să fie în centrul dezbaterilor europene. Un articol recent semnat de membri ai Office of Health Economics enumeră și discută fezabilitatea celor trei mecanisme posibile pentru implementarea unui mecanism de prețuri diferite pentru medicamentele originale comercializate în Uniunea Europeană.
Prima opțiune este implementarea unui catalog de prețuri diferențiate la nivel central, fie printr-un mecanism automat de stabilire a prețurilor, fie printr-un acord între statele membre UE. A doua opțiune este apariția unei Europe „în două viteze“, cu două blocuri de state: unul cu venituri scăzute și celălalt cu venituri ridicate. Între cele două blocuri comerțul paralel și referențierea nu ar fi posibile. Cea de-a treia opțiune se referă la stabilirea diferențiată a prețurilor de la caz la caz, dar cu condiția asigurării confidențialității contractului încheiat între guvernul statului respectiv și compania farmaceutică, pentru a nu fi influențate prețurile din alte state. Această ultimă opțiune include o renunțare la transparența cheltuielilor publice din zona farma. Dezbaterile continuă deocamdată liniștit, dar toamna viitoare pare să fie foarte încinsă.

 

   Ministrul francez al sănătății, Marisol Touraine, a reușit în doi ani ceea ce omologii ei români nu reușesc de zece ani. Să plătească gărzile efectuate de studenți și să mărească plata gărzilor efectuate de rezidenți. Știu, și noi am fost surprinși să auzim că un student francez este plătit pentru gărzile pe care le efectuează. E drept, nu mult (40 de euro și 52 de euro începând din 2016), dar este un gest simbolic care contează mult în psihologia ucenicului în medicină. Îl valorizează și asta e foarte important în anii studenției.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe