Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a demarat, în anul 2021, un proiect destinat creșterii capacității de diagnostic al tuberculozei în România.
În anul 2021, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a demarat cel mai amplu demers de dotare și suport al rețelei naţionale a laboratoarelor de bacteriologie complementare rețelei de pneumoftiziologie din România, în cadrul Proiectul Consolidarea controlului tuberculozei în România prin implementarea Strategiei WHO END TB 2016-2020, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (Norvegia, Islanda, Liechtenstein), coordonat de Ministerul Sănătății și derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
În cadrul proiectului au fost dotate mai multe laboratoare ale spitalelor de pneumologie din România cu aparatură și teste pentru diagnosticul genetic a mutațiilor care determină rezistenţa la medicamente antituberculoase (anti-TB), aparatură care oferă un diagnostic rapid şi de precizie a tuberculozei în cultură în mediu lichid și aparate de depistare a infecției latente tuberculoase.
Valoarea proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta se ridică la 11 milioane de euro, finanțare obținută prin granturile norvengiene- Fondul Islanda, Lichtenstein, Norvegia și se desfășoară în parteneriat cu Fundația LHL Internațional.
Testarea GeneXpert este unul dintre cele mai valoroase instrumente de lucru pentru diagnosticul rapid şi corect al tuberculozei. Metoda genetică permite, în mai puțin de două ore, identificarea M. tuberculosis (bacilul Koch - bacilul tuberculozei) și a rezistenţei bacilului tuberculozei la unul din medicamentele anti-TB.
„În lipsa acestei metode, diagnosticul tuberculozei necesita între opt și unsprezece săptămâni până când medicul avea certitudinea că medicamentele recomandate sunt eficiente. Această tehnologie face ca accesul pacientului la tratamentul eficient împotriva tuberculozei să fie posibil în 2 ore, iar în situația depistării unei tulpini de mycobacterium tuberculosis rezistent la medicație, schema să fie individualizată din prima zi”, se arată într-un comunicat de presă.
Prin acest proiect, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a dotat 16 laboratoare de bacteriologie din România cu echipamente GeneXpert, împreună cu 6.000 de teste pentru diagnostic, după cum urmează:
Un alt punct important al proiectului derulat de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a vizat dotarea cu echipamente MGIT ce permit cultivarea BK (bacilului Koch) în mediul lichid și efectuarea de antibiograme care scurtează timpul de obținere a rezultatelor, în nouă laboratoare de bacteriologie din România implicate în diagnosticul tuberculozei.
„Deasemenea, comparativ cu metoda clasică pe mediu solid, acest aparat permite folosirea în antibiograma extinsă a unor medicamente anti-TB pe care le necesită atât pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă (MDR-TB), cei care au o infecție cu un bacil Koch care nu răspunde la tratamentul cu hidrazidă și rifampicină, tuberculostatice majore de primă linie folosite la tratarea tuberculozei, cât și pacienții care prezintă tuberculoză cu rezistență extinsă XDR-TB, în care rezistenţa este prezentă la mai multe medicamente anti-TB”, se mai arată în comunicat.
Cu ajutorul aparatelor MGIT, cultura în mediu lichid și antibiogramă se realizează în maximum 4 săptămâni, față de 11 săptămâni cât durează metoda clasică. Proiectul a permis completarea aparaturii de laborator bacteriologic în fiecare regiune de dezvoltare a României, facilitând astfel accesul la diagnostic al tuturor românilor.
Laboratoarele dotate sunt localizate în cadrul următoarelor spitale:
Un pas important pentru rețeaua de pneumoftiziologie din România îl reprezintă achiziția de echipamente pentru detectarea tuberculozei latente. Din cauza numărului mare de bolnavi cu tuberculoză, aproximativ 80% din populația țării este expusă riscului de infectare.
„Infecția cu bacilul Koch, nu conduce obligatoriu la boală, însă bacilii pot rămâne în stare dormandă ani de zile cu risc de reactivare în stări de imunosupresie de cauze diverse. Diagnosticul infecției tuberculoase latente este obligatoriu la copii, persoanele cu comorbidități importante cum sunt: diabet zaharat, infecție HIV, cancer, silicoză, dacă aceștia sunt contacți cu un caz nou de tuberculoză”, transmite sursa citată.
Până în acest moment, în România, diagnosticul infecției TB era posibil prin testare la tuberculină, dotarea laboratoarelor de bacteriologie cu aceste aparate aliniază România la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății conform căreia, statele care au o incidență a tuberculozei mai mică de 50 cazuri %000 trebuie să identifice infecția latentă tuberculoasă prin 2 metode.
Spitalele dotate cu aceasta aparatură sunt:
Numărul de cazuri de tuberculoză a scăzut constant în România datorită eficienței Strategiei Naționale de Combatere a Tuberculozei, dar, în ciuda acestor succese remarcabile, se înregistrează în continuare una dintre cele mai ridicate incidențe pentru TB din țările europene EU/EEA, tuberculoza rămânând o problemă prioritară de sănătate publică, ceea ce impune continuarea investițiilor pentru a susține diagnosticul și tratamentul pacienților cu tuberculoză.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
