În Franța, s-a lansat o
aplicație pentru telefonul mobil care monitorizează și oferă asistență în cazul
mușcăturilor de căpușă. În ultimii ani, acestea au devenit o problemă serioasă
de sănătate publică în Franța, unde peste 30.000 de cazuri de boală Lyme sunt
diagnosticate anual. Borelioza afectează sistemul nervos, iar netratată poate
induce complicații cardiace, paralizie facială, convulsii și chiar moarte. În
ultimul deceniu, numărul cazurilor diagnosticate în Franța s-a triplat,
căpușele reprezentând un pericol și pentru turiștii care aleg să-și petreacă
vacanțele de vară în provinciile idilice ale țării.
De aceea, experții de la Institutul francez pentru cercetări
agricole au lansat săptămâna aceasta aplicația gratuită Signalement Tique. Ideea
este de a monitoriza zonele unde mușcăturile de căpușă sunt raportate cel mai
frecvent. Utilizatorii aplicației sunt încurajați să transmită unde erau când
au fost mușcați, data incidentului și să trimită poze cu aceasta, pentru a
putea fi identificată specia. Cazurile raportate voluntar prin aplicație vor fi
apoi folosite pentru a crea modele matematice de previziune a riscului pe zone
geografice, a declarat coordonatorul proiectului, Jean-François Cosson, pentru RTL.fr.
Aplicația este momentan disponibilă doar în limba franceză, dar o varianta
înengleză, pentru turiști, va fi lansată în septembrie.
Aproape jumătate din
totalul deceselor prin otrăvire din Maroc din ultimul an au avut drept cauză
pesticidele, arată raportul anual al centrului de toxicologie și
farmacovigilență al ministerului sănătății din țara africană. Directoarea
centrului, Rachida Soulaymani Bencheikh, a explicat pentru Maghreb Arab
Press că principala cauză o constituie accesul direct, adesea necontrolat,
al publicului la pesticide. Conform aceluiași raport, în Maroc au fost
înregistrate aproape 17.000 de cazuri de otrăvire în anul 2016, o fracție din
acesta reprezentând numărul fatalităților.
În Maroc, pesticidele – în special insecticidele de uz domestic
– se vând la liber în piețe și în magazine alimentare. Otrăvirea poate surveni
accidental, mai ales în cazul copiilor, dar nu numai, dacă luăm în calcul
depozitarea improprie a acestor otrăvuri, alături de alimente, dar și
intenționat, în context suicidal, a indicat Bencheikh. Aceasta face apel la
societatea civilă, la instituțiile statului și la mass-media pentru a întări
eforturile de limitare a accesului publicului la pesticide prin reglementarea
și controlul strict al importurilor și vânzărilor, dar și pentru informarea cu
privire la potențialul letal al acestor substanțe, ce necesită o depozitare
specială.
Un medic centenar din Japonia, care și-a tratat pacienții
și după împlinirea vârstei de 100 de ani, a contribuit la implementarea
sistemului medical modern și a tratat victime din al Doilea Război Mondial, a
murit marți la vârsta de 105 ani, scrie Japan News. Shigeaki Hinohara a
fost timp de mai multe decenii directorul, dar și imaginea spitalului
internațional St. Luke din Tokyo. Născut cu un an înainte de scufundarea
Titanicului, în 1911, Hinohara a început să lucreze la spitalul căruia i-a
dedicat întreaga viață și carieră în anii ʼ40, la apogeul celui de-al Doilea
Război Mondial. Aici a tratat victime ale bombardamentului din Tokyo, în urma
căruia vaste zone ale orașului au fost transformate în ruine.
După înfrângerea Japoniei, Hinohara a contribuit la
transformarea spitalului St. Luke într-un centru internațional de excelență. Adept
al medicinii preventive și susținător al unui stil de viață sănătos, Hinohara a
introdus în Japonia un sistem bazat pe controale și analize periodice,
considerat astăzi standardul medicinii preventive. A scris peste 70 de cărți,
printre care un bestseller despre longevitate și stil de viață sănătos, pe care
l-a editat la 101 ani și care s-a vândut în peste un milion de exemplare.
Medicul japonez a rămas activ până în ultimul an de viață, participând la
congrese și evenimente medicale și venind ocazional la spital pentru a consulta
pacienți. Hinohara a declarat că secretul longevității sale este starea de
bine, care include eliberarea de un stil de viață prea încorsetat de reguli.
Sistemul sanitar din Marea Britanie a fost declarat
pentru a doua oară consecutiv cel mai performant într-un studiu care a analizat
unsprezece țări dezvoltate, scrie BBC. Celebrul NHS a primit puncte
pentru siguranță, eficacitate și accesul uniform al populației la serviciile
medicale. Studiul a fost realizat de un grup de cercetători americani de la
Commonwealth Fund, un think-tank american. Aceștia au oferit propriului sistem
național de sănătate ultimul loc printre țările analizate. Ei au motivat
această decizie prin faptul că SUA are cheltuielile cele mai mari cu sănătatea
comparativ cu restul țărilor, iar rezultatele lasă de dorit. De asemenea,
accesul populației la serviciile sanitare este dificil și neuniform: cei cu
venituri mici au acces dificil la servicii medicale de calitate sau la
asigurări medicale.
Pe locul al doilea în acest clasament este Australia cu al ei
sistem de sănătate mixt, public–privat, Olanda fiind clasată pe locul al
treilea. Pe locurile următoare se află la egalitate Norvegia și Noua Zeelandă.
În fine, e loc de mai bine: deși sistemul de sănătate britanic a fost lăudat
pentru performanțe, accesibilitate și costuri, el a pierdut puncte la rezultate
– starea generală de sănătate a populației Marii Britanii nu este ideală, un
număr mare de decese putând fi prevenite prin măsuri suplimentare.
O companie din India le dă liber femeilor în prima zi a
ciclului menstrual. Deși subiectul menstruației este tabu în cea mai mare parte
a Indiei, Culture Machine, o companie media care are 75 de angajate, le
încurajează să stea acasă în prima zi a ciclului, oferindu-le „concediu
menstrual” plătit. Mai mult, aceasta a lansat o petiție către alte firme din
India, încercând să le convingă să adopte aceeași măsura în beneficiul
angajatelor sale, după cum scrie Indiatimes, citat de The Independent.
Compania a postat și un videoclip pe YouTube, în care o parte
din angajate vorbesc despre cum se simt în timpul menstruației, în special
atunci când trebuie să-și ascundă durerea și restul simptomelor față de colegii
și șefii de sex masculin. „Toată lumea știe că există diferențe biologice între
femei și bărbați. Adevăratul progres al civilizației noastre va avea loc atunci
când vom reuși să înțelegem și să respectăm aceste diferențe”, au declarat
reprezentanții companiei pe rețeaua de socializare. Culture Machine este prima
companie din India care implementează această politică și a fost aproape
imediat urmată de Gazoop, o firmă de marketing digital. Politica „concediilor
menstruale” se mai practică în Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și China. Deși
măsura a fost considerată progresistă, există și critici care afirmă exact
contrarul, susținând că această politică încurajează discriminarea femeilor la
locul de muncă.
Broaștele țestoase exotice amenință ecosistemele
Poloniei, afectând fauna indigenă. De când Polonia și-a deschis granițele, în
1989, se estimează că peste un milion de broaște țestoase exotice, din specii
diferite, au fost eliberate în sălbăticie. Cele mai multe dintre acestea
aparțin unor specii native Americilor, fiind importate inițial ca animale de
companie. Frecvent însă, stăpânii se plictisesc de ele și le eliberează în
lacuri sau râuri. Cum aceste specii nu au prădători naturali, se înmulțesc fără
control, amenințând echilibrul ecosistemului, se arată într-un reportaj
publicat de Reuters.
O singură broască țestoasă poate consuma anual zece kilograme de
icre și plevușcă, semnalează activiștii de mediu din Polonia, fostele animale
de casă devenind în sălbăticie dăunători redutabili, ce pot dezechilibra sau
chiar distruge ecosistemele lacurilor și iazurilor în care ajung. O altă
problemă semnalată ține de riscul de transmitere a unor patogeni exotici faunei
indigene, dar și oamenilor. De exemplu, broaștele țestoase exotice sunt
purtătoarele unei forme de Chlamydia transmisibile la om, înmulțirea lor
necontrolată în locuri unde oamenii își petrec timpul liber putând deveni un
pericol de sănătate publică, după cum declară o cercetătoare de la Institutul
polonez de medicină veterinară. În încercarea de a controla populația
dăunătoare, activiștii de mediu și voluntarii au demarat un program de captură
și îndepărtare a acestora din mediile pe care le infestează.