Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Aradul bunei dispoziţii

Viața Medicală
Conf. dr. Vitalie TEODORU miercuri, 8 august 2012
   Dacă tot am participat la simpozionul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii „V. Goldiş“ din Arad, nu m-a lăsat turistul de viţă-verde din mine să nu dau o raită până la unele obiective din apropiere, adică la Felnac, Pâncota, Şiria, Miniş şi Lipova. Ultimele patru localităţi se înşiră în linie dreaptă, pe axa nord-sud. Le recomand apăsat, mai ales că suntem în perioada concediilor şi multe rulează spre şi din Nădlac. Merită câteva ore zăbavă pentru bucuria ochilor şi a sufletului.
   La Felnac se află Mânăstirea de călugări Hodoş-Bodrog, atestată documentar în 1177, necropola episcopilor arădeni. Conform tradiţiei orale, a fost zidită pe locul în care un taur, scor­monind pământul cu coarnele, a scos icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. În interiorul bisericii, deasupra uşii, sunt aşezate coarnele acelui taur. Pictura din naos şi altar datează din secolul XIV. Mânăstirea posedă o bogată colecţie de obiecte de patrimoniu – icoane, cărţi ş.a. – din secolele XIV–XIX.
   Cetatea din Pâncota era, posibil, centrul unui cnezat românesc. Castelul Dietrich-Schulchovski (1840) este cea mai reprezentativă construcţie  ba­rocă din judeţ. La Şiria, localitate atestată documentar în sec. XIV, găsim ruinele cetăţii feudale (sec. XIII). Muzeul memorial dedicat scriitorului Ioan Slavici şi expoziţia consacrată compo­zitorului Emil Monţia erau în reorganizare. Lipova, cunoscută din secolul XII, are o biserică ortodoxă din secolul XIV cu valori picturale remarcabile şi un bazar din perioada 1613–1716. La Radna, componenta Lipovei, mânăstirea franciscană are o biserică barocă superbă (1756–1782). La anumite săr­bători se adună mii de pelerini, se vizitează cu smerenie şi expoziţia eroilor de la Păuliş şi cimitirul eroilor.
   La Miniş, situat între Şiria şi Lipova, am ajuns pentru a cunoaşte Muzeul Viei şi Vinului, alăturat Staţiunii de cercetări viti-vinicole, şi a adulmeca aerul pivniţelor de vinuri din secolul XVII–XVIII. Podgoria se întinde până la Şiria, iar la Lipova e dogăria.
   Valoarea bioalimentară, fiziologică şi terapeutică a strugurilor şi a vinurilor a fost relevată încă din Antichitate. Hipocrat afirmă că vinul este „lucrul cel mai potrivit omului“ dacă este administrat „la timp“, „în măsura corectă“ şi „după constituţia individului“. La rândul lui, Socrate consideră „a bea vin cu înţelepciune, atât cât înve­seleşte sufletul şi întreţine buna dispoziţie, ca uleiul flacăra, este o necesitate a omului“. În derularea secolelor s-a scris o bibliotecă pe această temă. În epoca modernă, A. Fleming, laureat al Premiului Nobel, spunea: „Dacă penicilina face azi lumea sănătoasă, vinul a făcut-o întotdeauna bucuroasă“.
   Muzeul, beneficiind de un spaţiu generos, a fost inaugurat la 11 septembrie 1987, iar mani­festările prilejuite de a 25-a sa aniversare vor începe luna aceasta. Probabil va avea loc şi colocviul oenologic ro­mâno-francez. Viticultura era cunoscută în Dacia în secolul VI î.H., dovadă cursoarele de fier din epocă descoperite de arheologi. Prezenţa dacilor în zona arădeană este atestată atât de Strabon, care, în „Geographia“, arată că „prin ţara lor curge Marisos“ (râul Mureş), cât şi de tezaurele monetare şi alte descoperiri arheologice. Romanii au găsit în Dacia o viticultură înfloritoare şi au dezvoltat cultura viţei de vie. În perioada convie­ţuirii daco-romane s-a format terminologia noastră viticolă (vie, viţă, coardă, cep, par, must, găleată, vin, butoi etc.). La Şiria pot fi văzute şi astăzi ruinele turnului de obser­vaţie roman. În afara autohtonilor, niciun popor migrator nu s-a ocupat cu viticultura. În Muzeu sunt aduse mărturii arheologice şi scrise privind continuarea viticul­turii în tim­pul migraţiei popoa­­relor. Istoricii din secolul XIX – N. Peretsenyi, F. Gabor ş.a. – confirmă că, în regiunea Aradului, viticultura exista înainte ca ungurii să se aşeze în Panonia. Aşadar, în prima secţie a Muzeului, cea a epocii antice, sunt expuse hărţi, scheme, vase de provizii, monede, obiecte de gospodărie şi uneltele dezgro­pate în siturile din vecinătate. Următoarea secţie a epocii feudale este interesantă prin conţinutul documentelor expuse. De exemplu, episcopul Gerard precizează în „Deliberatio“ (1046) că la reşedinţa din Cenad a voievodului Ahtum „se acordă deosebită grijă selecţionării vinu­rilor pentru oficieri religioase“. Evidenţele din cinci localităţi arădene în perioada 1131–1202 menţionează numeroase vii şi 170 de viticultori, în majoritate cu nume româneşti. Sunt atestate ca localităţi viticole Şiria în 1169, Miniş şi Lipova în 1216. Vizitatorii iau cunoştinţă de diverse acte de donaţie a viilor regale, episcopale şi papale în zonă. În secolele XIV–XVI, asistăm la extinderea proprietăţilor şi a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie. Apar acte de vânzare-cumpărare, în afară de donaţii şi moşteniri. Cele mai întinse domenii au aparţinut lui Iancu de Hunedoara şi urmaşilor. În anul 1745, contele Grassalkovich a realizat primul export de vin roşu de Miniş în ţări europene şi în 1749 a construit la Miniş un castel, care, din 1881, a devenit sediul Şcolii de viticultură (până în zilele noastre). O pivniţă pentru 7.000 hl de vin, săpată în 1636, este folosită şi astăzi.
   În sălile repartizate perioa­delor modernă şi contemporană sunt prezentate informaţii şi documente privind producţia, exportul (inclusiv pe alte continente), organizarea de târguri şi expoziţii, înfiinţarea de cercuri ale gospodarilor, asociaţii economice şi cooperative ale producătorilor (la Miniş, în 1887), publicaţii de specialitate, apariţia de acte legislative etc. Sunt expuse şi exemplare de aparate şi utilaje brevetate începând din secolul XIX. Din multitudinea de date economice am reţinut, de pildă, că prin 1880 preţul mediu al zilei de muncă în viticultură echivala cu 5,4 l de vin sau 10 kg de grâu. Muzeul oferă o amplă informare asupra realizărilor staţiunii Miniş în cei 55 de ani de existenţă. Grăitoare sunt zecile de diplome şi medalii câştigate la concursurile naţionale şi internaţionale de vinuri.
   Este prea lung acest articol? Fecundi calices quem non fecere disertum? (Pe cine nu-l fac vorbăreţ paharele pline?) (Horatius, Epistolae, 1).
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.