Au mai rămas doar câteva luni până ce americanii vor putea începe să compare preţurile şi să-şi cumpere asigurările medicale direct de pe site-uri online numite exchanges. Toate aceste pieţe virtuale de asigurări medicale vor fi stabilite şi organizate de stat, aceasta fiind una din prevederile noii legi a sănătăţii promovate de administraţia Obama. Cei care nu-şi vor permite o astfel de asigurare vor primi subvenţii sau vor fi incluşi în Medicaid, programul naţional de sănătate pentru americanii săraci. Familiile formate din trei membri care câştigă mai puţin de 2.245 de dolari pe lună vor putea fi incluse în Medicaid, unul dintre obiectivele Obamacare fiind chiar extinderea acestui program. Dar a apărut un paradox. Există mai multe state americane în care pragul de primire în Medicaid este mai permisiv decât cel stabilit în Obamacare. Astfel că, în state precum Wisconsin, Oklahoma sau Indiana, peste o sută de mii de americani îşi vor pierde calitatea de asiguraţiMedicaid şi vor fi nevoiţi să cumpere asigurări medicale de pe piaţa exchanges. Dat fiind caracterul federal al Statelor Unite, din cele 51 de state americane doar 25 sunt de acord cu expansiunea Medicaid, în timp ce 14 (în special statele din sud) vor refuza să participe. Restul nu s-au decis încă.

   Un studiu publicat la începutul săptămânii în jurnalul american de obstetrică şi ginecologie a demonstrat că spitalele pot reduce numărul naşterilor premature elective de la 28% la sub 5%. Reducerea a fost obţinută prin introducerea unor noi proceduri, datorită cărora a fost modificat comportamentul ginecologilor pentru care o naştere la 37–38 de săptămâni era considerată fără riscuri mari de deces. Un studiu al Universităţii Emory a stabilit că acei copii născuţi înainte de 38 de săptămâni obţin rezultate mai scăzute la testele şcolare din clasa întâi.

   Deşi pot fi tratate cu costuri reduse, diareea şi pneumonia au fost responsabile în 2011 pentru moartea a două milioane de copii. Conform unui articol din Lancet, peste un sfert din decesele la copiii sub cinci ani în întreaga lume sunt cauzate de cele două afecţiuni. Autorii studiului enumeră şi câteva măsuri care ar putea reduce rapid numărul deceselor: vaccinul antipneumococic, promovarea alăptării la sân, urmărirea individuală a infecţiilor neonatale sau suplimentarea zincului şi a vitaminei A. În România, ţara UE cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, cea mai frecventă cauză a deceselor la copiii sub 2 ani sunt infecţiile respiratorii.

   RevistaNature dedică o serie consistentă de articole unui fenomen nou apărut în lumea ştiinţifică: publicaţii care oferă acces liber cititorilor dar solicită din partea autorilor o taxă pentru publicarea articolelor. Problema este că multe dintre aceste noi publicaţii nu fac altceva decât să imite revistele ştiinţifice mai prestigioase (uneori adoptând chiar nume asemănătoare), fără a oferi însă rigoarea şi credibilitatea revistelor de specialitate deja consacrate pe baza sistemului peer-reviewed. Nature propune alcătuirea unei liste albe a publicaţiilor ştiinţifice cu acces liber, în condiţiile în care, pe lista neagră a unui cercetător de la Universitatea Colorado, numărul acestora a crescut de la 20 în 2010, la 4.000 de publicaţii cu acces liber „dubioase“ din punctul de vedere al respectării criteriilor academice. Două reviste academice recunoscute au fost imitate aproape identic de alte publicaţii, autorii plătind între 500 şi 2.500 de dolari pentru a-şi vedea articolele publicate.

   Un nou acronim – H7N9 – ar putea da numele următoarei pandemii. Câteva sute de cadavre de porci au fost descoperite plutind pe un râu din centrul Shanghaiului la începutul lui februarie 2013. Localnicii nu s-au întrebat care a fost cauza morţii animalelor, presupunând că ea se datorează poluării masive a râurilor din China. Dar, la câteva zile distanţă, alte sute de animale au fost descoperite moarte în regiuni aflate la distanţă de Shanghai. Până la sfârşitul lui martie, peste 20.000 de porci şi alte câteva zeci de mii de păsări (raţe şi lebede) au fost găsite moarte din cauze inexplicabile, pe un areal geografic foarte mare. Autorităţile chineze au emis comunicate prin care s-a încercat liniştirea populaţiei, dar, în martie, doi chinezi (printre care un măcelar) au murit ca urmare a unei infecţii cauzate de virusul gripal H7N9, despre care nu s-a ştiut până acum că ar putea infecta oameni. Autorităţile chineze susţin însă că nu ar exista nicio legătură între animalele moarte şi bărbaţii decedaţi ca urmare a virusului H7N9. Media internaţională speculează că virusul H7N9 ar fi putut suferi o mutaţie (similară celei care a provocat epidemia H5N1), prin care poate provoca îmbolnăvirea oamenilor. Bilanţul cazurilor umane infectate cu H7N9 era, la începutul acestei săptămâni, de 28, din care nouă bolnavi au decedat. Autorităţile chineze monitorizează peste 500 de indivizi care au avut contact cu cele 28 de persoane deja infectate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii supraveghează situaţia şi precizează că, în prezent, nu există un vaccin pentru acest subtip al virusului gripal, dar nici dovezi ale transmiterii interumane.