Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) susţin plafonarea taxei clawback la 20% pentru produsele generice, respectiv 25% pentru inovative – aceasta fiind singura soluție viabilă de luat în calcul și singura variantă de lucru agreată în cadrul Comisiei Inter-Ministeriale pentru revizuirea taxei clawback.

Potrivit unui comunicat de presă, asociațiile industriei farmaceutice solicită accelerarea eforturilor depuse de către Guvernul Orban și susținere din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru rezolvarea crizei medicamentelor din România și pentru asigurarea accesului pacienților români la tratamentele de care au nevoie.

„APMGR solicită tuturor partidelor politice parlamentare să sprijine Guvernul în stoparea creşterii taxei clawback și în implementarea măsurii de clawback diferențiat și plafonat la 20% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovative, măsură menționată în Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.85/2019 pentru completarea OUG nr.77/2011 aflat în procedură de aprobare parlamentară’’, a declarat președinte APMGR, Adrian Grec, citat într-un comunicat de presă.

Potrivit președintelui ARPIM, Alina Culcea, România este singura țară care penalizează doar industria farmaceutică prin o suprataxă lipsită de predictibilitate, care a ajuns astazi la nivelul de 27,65% și continuă să crească de la un trimestru la altul.

Comisia Inter-Ministerială pentru revizuirea taxei clawback a fost formată anul trecut prin decizia prim-ministrului Orban, fiind organizată sub conducerea Ministerului de Finanțe și a Ministerului Sănătății și având scopul de a aduce la aceeași masă industria și autoritățile pentru identificarea prin dialog a celor mai bune soluții de stopare a crizei medicamentelor și, implicit, de limitare a creșterii taxei clawback.

Obiectivul comun identificat este adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cât și stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esențiale.

În absenţa acestei măsuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensată a medicamentelor în primul trimestru din 2020.