Printre aspectele abordate în cadrul celui mai recent briefing de pe platforma MedicHub, medicul specialist în boli infecțioase, dr. Simin Aysel Florescu, a explicat și care este aspectul clinic în infecția cu virusul SARS-CoV-2.

Un lucru cert care se cunoaște în prezent despre coronavirusul SARS-CoV-2 este faptul că virusul este excretat prin tractul respirator începând cam cu două zile înainte de apariția simptomatologiei, spune medicul infecțios, iar eliminarea virală continuă pe o perioadă variabilă în funcție de formele clinice de boală.

„În acest moment sunt ratificate ca entități – să zicem – cei care au virusul prezent în tractul respirator mai puțin de 15 zile, acesta fiind momentul de referință, adică 15 zile de la momentul debutului clinic, și care se consideră cei cu clearence viral mai rapid; și (pe de altă parte – n. red.) cei care au virusul prezent în tractul respirator mai mult de 15 zile de la debutul clinic – sunt cei care se consideră cu un clearence lent”, a subliniat dr. Simin Florescu, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Prof. Dr. Victor Babeș”.

Aceste lucruri înseamnă că o persoană care este infectată cu virusul SARS-CoV-2 poate să dea mai departe virusul, deci să transmită infecția cam la o perioadă de cel puțin două săptămâni după debutul clinic de boală – un aspect foarte important din punct de vedere epidemiologic, spune medicul infecționist citat, „pentru că ne permite să stabilim un cerc de potențiali contacți și să luăm măsurile de rigoare pentru a izola mai departe și acești potențiali contacți”.

Un alt subiect adus în prim-plan de conf. dr. Simin Aysel Florescu este modul în care arată aspectul clinic în acest tip de infecție. Ea explică faptul că există extrem de multe forme asimptomatice de COVID-19, deci sunt extrem de mulți pacienți greu de diagnosticat doar prin examen clinic. Cu toate acestea, spune specialistul în boli infecțioase, cei care sunt simptomatici, deși sunt puțini, pot dezvolta simptome precum febră, frisoane, tuse seacă, mialgii.

„Aceste semne sunt destul de nespecifice, necaracteristice, care se întâlnesc în mai multe tipuri de infecții virale respiratorii, inclusiv în gripă. La aceste semne se mai pot adăuga tulburările digestive – lucrul acesta s-a observat în ultimele săptămâni și luni, prin corelarea cu tablourile clinice ale mai multor pacienți internați atât la noi în țară, cât și în Italia și Spania”, a subliniat dr. Simin Aysel Florescu.

Aceste tulburări digestive, amintește medicul, sunt manifestate în special sub formă de diaree la destul de mulți pacienți. Ele pot, deci, însoți tabloul clinic de infecție cu noul coronavirus și pe lângă tulburările digestive mai sunt două elemente destul de specifice în această asociere: tulburările de gust (disgeuzie) și tulburările de miros (anosmie).

„Câteodată, din experiența noastră de aici din spital, cu peste o mie de pacienți observați, am văzut că există forme ușoare – zic ușoare pentru că, practic, în afară de disgeuzie și anosmie, ei nu au niciun fel de alte simptome. Este vorba în special de pacienți tineri, care constată aceste tulburări de gust și de miros și vin la testare. Sunt dovediți a fi pozitivi și niciodată, în timpul evoluției tabloului de boală, nu dezvoltă alte semne în afară de aceste două manifestări: disgeuzie și anosmie”, a arătat dr. Simin Florescu.

Acestea sunt, însă semnele generale cu care vine un pacient cu COVID-19 la spital, dar având în vedere că este vorba de un tablou de afectare plurisistemică, în funcția de forma clinică pe care o dezvoltă fiecare pacient cu COVID-19, medicul infecționist atrage atenția că la aceste simptome se vor asocia multe alte semne și simptome, cum ar fi: tulburări neurologice, tulburări cardiace care se pot manifesta inclusiv ca aspect de afectare coronariană acută, aspect de miocardită; la acestea se pot asocia agravări ale tabloului respirator, iar aici este vorba despre insuficiență respiratorie acută până la sindromul de detresă respiratorie acută, care necesită internare și tratament; se pot asocia și tulburări ale sistemului gastrointestinal și ale sistemului digestiv în totalitate.

„Observăm destul de des la acești pacienți cu forme simptomatice medii sau severe afectare de tip hepatocitoliză la care, bineînțeles, se infirmă toate celelalte cauze posibile ale citolizei hepatice, afectări de tip renal – mai rar, dar nu imposibil – și un lucru foarte important, pe lângă aceste posibile determinări, sunt tulburările de coagulare”, a subliniat dr. Simin Florescu în briefingul de pe platforma MedicHub, adresat exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății.