Fără zgomot mediatic, în
aceste zile se derulează o schimbare de paradigmă în sistemul medical românesc.
Consiliile de etică ale spitalelor, înfiinţate prin ordin de ministru, sunt în
curs de constituire, iar ultimii membri, reprezentanţii pacienţilor, sunt aleşi.
Drept este că, în termeni reali, aceste consilii nu vor aduce o schimbare de
putere demnă de remarcat în metabolismul spitalelor româneşti, dar simbolic
contează. Contează deoarece, pentru prima dată în istoria medicinii româneşti,
pacientul este recunoscut oficial ca actor cu un cuvânt de spus în situaţiile
delicate care apar în orice spital din lume.
Conform legii, aceste
consilii de etică sunt „forul de autoritate morală constituit în cadrul
spitalelor publice“ care au rolul de a judeca orice „sesizări cu caracter
etic“, înregistrate în activitatea spitalului respectiv. De la sesizările
legate de respectarea drepturilor pacienţilor, făcute de pacienţi sau de aparţinători,
până la sesizările cu referire la etica profesională a lucrătorilor din
spitalul respectiv, înaintate chiar şi de personalul medical, toate vor fi
analizate şi judecate de aceste consilii de etică. Majoritatea în consilii este
deţinută de reprezentanţii medicilor şi asistenţilor medicali aleşi prin vot de
colegii lor. Reprezentantul pacienţilor are la dispoziţie un singur vot din
cele şapte posibile, insuficient pentru a influenţa în vreun fel viitoarele
decizii ale consiliului. Dar va avea acces la toate aceste decizii şi vocea sa
va trebui ascultată. În plus, va putea iniţia propuneri pentru prevenirea
actelor de corupţie din spitalul respectiv. În teorie, toate acestea reprezintă
o schimbare de paradigmă cu potenţial important.
În practică, situaţia
este croită din altă stofă. Este responsabilitatea asociaţiilor de pacienţi de
a trimite în aceste consilii persoane independente, din toate punctele de
vedere, atât de personalul medical din spitalul respectiv, cât şi de industria
farmaceutică. Aşa este sănătos, acesta este spiritul legii şi, în toată lumea
civilizată, principiul care transformă asociaţiile de pacienţi dintr-un obiect
al îngrijirilor medicale, într-un subiect activ. Logica este simplă şi
rezonabilă: nimeni nu e capabil să-şi „judece“ obiectiv medicul curant şi nici
nu trebuie să ajungă în situaţia în care s-o facă.
Din păcate, anumite
asociaţii de pacienţi din România nu au înţeles miezul acestei legi. Nu de puţine
ori au propus pentru a face parte din aceste consilii de etică chiar pacienţi
sau foşti pacienţi ai spitalului respectiv. Nu vreau să-mi imaginez dilema unui
astfel de reprezentant dacă ar fi pus în situaţia de a vota o sesizare etică al
cărei subiect este chiar medicul care l-a tratat. Legea, deşi are nevoie de
îmbunătăţiri suplimentare, este construită pe o fundaţie sănătoasă. Nu este o
vânătoare de medici, nici o lege conflictuală, dar este, şi trebuie să fie, un
mecanism obiectiv care să împiedice, pe viitor, apariţia atâtor situaţii grave
de condiţionare a actului medical, de falsificare a reţetelor, de comportament
nepoliticos la adresa pacienţilor etc. Nimeni din sistemul medical românesc nu poate
nega existenţa acestor situaţii şi nevoia stringentă de înlăturare a lor.
Dacă în multe cazuri
conducerile spitalelor au tratat corect acest proces de constituire a
consiliilor de etică, au fost şi situaţii cel puţin ciudate. De pildă, în cazul
unui spital bucureştean, secretarul desemnat de manager a solicitat asociaţiei
respective să nominalizeze o persoană cu pregătire medicală. Ceea ce este
ilegal. Sau, în alt caz, au fost organizate şedinţele de constituire fără
informarea tuturor asociaţiilor interesate în a trimite membri în aceste
consilii de etică. Sau, şi mai uimitor, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi
care, supăraţi că nu au fost aleşi de colegii lor să-i reprezinte în consiliile
de etică, ar fi preferat să blocheze procedura şi consiliul de etică din
spitalul respectiv să funcţioneze fără un reprezentant al pacienţilor. Doar
accidente de început sau simptomul unor mentalităţi care trebuie să evolueze
pentru a prinde legislaţia din urmă?
Sigur este că pacienţii
vor avea la dispoziţie, începând cu luna iunie 2015, un chestionar de feedback
prin care vor putea evalua calitatea serviciilor medicale primite şi efectua
sesizări unui consiliu în care sunt şi ei reprezentaţi. Cât de bine? Este o
întrebare la care vom avea răspunsul în următorii ani.