„Folosirea sigură a medicamentelor” este tema selectată de OMS, pentru acest an.

Potrivit reprezentanților Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (SCJU) Timișoara, investigațiile privind starea de sănătate a unui pacient încep de la primele interacțiuni cu medicul de familie însă odată ajuns în spital, acesta parcurge proceduri necesare, uneori complexe, pentru ca diagnosticul și mai apoi tratamentul indicat, să îi aducă vindecare.

Citește și: Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, marcată la 17 septembrie

Clinicianul cumpănește bine riscurile și beneficiile administrării unui medicament astfel că tratamentul urmat sub atenția specialiștilor îi poate vindeca boala.

În practică, doctorii se confruntă adesea cu poziții mai puțin conciliante ale pacienților care subestimează efectele nocive ale medicamentelor luate fără aviz specializat.

„Un mare pericol este automedicația. Mulți pacienți ajung la noi în situații în care boala este destul de avansată din pricina faptului că își pun singuri un diagnostic și, mai apoi, iau medicamente fără să consulte doctorii. Se pun în situații delicate pentru că, astfel, întârzie momentul depistării bolii în stadiu incipient și, își reduc șansa unui tratament curativ. Da, poate că un anumit medicament are efect pe un singur palier de manifestare a bolii și pe termen scurt. Însă, investigațiile amănunțite, aici în spital, nouă ne arată mai multe fațete ale bolii”, a precizat prof. univ. dr. Alin Cumpănaș, șeful Clinicii de urologie din SCJUT.

Pentru a elimina și cel mai mic risc, medicii din spital implică pacientul în cunoașterea medicamentelor administrate și a efectelor acestora , în măsura în care și pacientul colaborează.

Riscul de înțelegere greșită este mare în cazurile de comunicare greoaie sau de rezistență manifestată de la primele consultații.

„În momentul de față avem de-a face cu un pacient diferit, ca atitudine și manifestare, față de cel de acum 10, 15 ani. Accesul facil la diverse canale de informare îi conferă pacientului ocazia de a allege informația. Din punct de vedere medical, însă, internetul nu dă soluții individuale. Or, boala se manifestă diferit de la om la om, fiindcă omul este unic. Sunt pacienți cu o mare rezistență față de soluțiile noastre și invocă, drept argument, ceea ce au citit ei pe internet. Este o goană după diverse variante, păreri și texte afișate on- line însă doar prin interacțiunea directă, fizică, între pacient și doctor se ajunge la înțelegerea corectă a unei afecțiuni, a stadiului în care aceasta se manifestă, a tratamentului potrivit și sigur. Numai așa se poate ajunge la încredere și siguranță”, a subliniat prof. dr Adalbert Schiller, șef secție Nefrologie, SCJUT.

Și dr. Mihai Grecu, șeful UPU, SCJUT, atenționează asupra automedicației. Reclamele medicamentelor nu înlocuiesc un consult medical, cu atât mai puțin sfatul unei alte persoane neavizate.

„Accesul neîngrădit la informație reprezintă un real câștig al societății moderne, dar el trebuie dublat de discernământul nostru în ceea ce privește calitatea sursei de informare sau veridicitatea conținutului. Referitor la informațiile medicale, mai ales la cele legate de utilizarea diferitelor medicamente, această problemă devine critică pentru că medicamentele utilizate fără recomandare medicală pot face mult rău, fie prin efectele adverse, fie prin dozaj necorespunzator, fie prin asocieri nefericite cu alte afecțiuni sau tratamente în curs, fie prin mascarea unor simptome îngrijorătoare”, a explicat dr. Mihai Grecu.