Newsflash
Știri

Bani pentru cercetare și obiceiuri sănătoase

de Monica GEORGESCU - mar. 9 2018
Bani pentru cercetare  și obiceiuri sănătoase
Oamenii de știință din Canada au primit cel mai mare buget de până acum pentru știință și cercetare. La sfârșitul lunii februarie, prim-ministrul canadian Justin Trudeau a prezentat bugetul pe anul 2018. Acesta prevede mai mult de patru miliarde de dolari canadieni pentru știință și cercetare pentru următorii cinci ani, de patru ori mai mult decât suma prevăzută pentru acest sector în 2017. O mare parte din acest buget va fi alocat celor trei consilii care acordă granturi în domeniul cercetării, relatează revista Nature.

Consiliul de cercetare în domeniul științelor naturale și ingineriei și Institutul canadian de cercetare în domeniul medical vor primi împreună aproape 353 de milioane de dolari, în timp ce Consiliul de cercetare în domeniul științelor sociale primește fonduri de 215 milioane de dolari. Împreună, celor trei consilii li se mai alocă un buget suplimentar de 275 de milioane de dolari destinat cercetărilor „internaționale, interdisciplinare, inovative și de risc înalt”. Cele trei consilii nu primiseră fonduri noi la bugetul de anul trecut, iar în anii precedenți primiseră doar sume de ordinul zecilor de milioane de dolari.

„Este cea mai mare investiție în domeniul cercetării fundamentale din istoria Canadei”, a declarat ministrul finanțelor, Bill Morneau. Și mai interesant este că o mare parte din aceste fonduri sunt destinate cercetătorilor aflați la început de carieră. Catedra canadiană de cercetări universitare primește la rândul său 210 milioane de dolari pentru următorii cinci ani. Acest program finanțează cercetările din mediul universitar, banii fiind rezervați cercetătorilor tineri.

În Grecia, o aplicație pe telefonul mobil permite donarea și reutilizarea medicamentelor nefolosite, titrează BBC. Utilizatorul descarcă aplicația și scanează codul înscris pe cutia de medicamente. Pe baza acestuia, aplicația recunoaște denumirea medicamentului, verifică data expirării și îndrumă utilizatorul către cea mai apropiată farmacie socială, care distribuie gratuit medicamentele donate. În Atena există în acest moment 64 de farmacii sociale. Aici, un farmacist calificat se ocupă de verificarea medicamentelor primite pentru a asigura siguranța administrării acestora și apoi le distribuie gratuit doritorilor pe baza unei rețete de la medic.

Din 2016, peste 13.000 de cutii de medicamente au fost redistribuite gratuit pacienților din Grecia prin intermediul aplicației GivMed. Thanatis Vratimos, dezvoltatorul acestei aplicații, consideră că acest model ar putea fi pus în aplicare în majoritatea țărilor din Europa și din lume. „Peste tot în lume, oamenii au surplus de medicamente. De asemenea, peste tot există persoane care nu își permit să cumpere medicamentele de care au nevoie.” Deși modelul este viabil, cele mai multe farmacii nu vor să-și asume responsabilitatea redistribuirii medicamentelor primite de la alte persoane, deoarece nu pot garanta siguranța acestora. În Grecia, această soluție s-a născut și a fost implementată din nevoie: țara europeană a fost puternic afectată în ultimii ani de criza economică. Sondajele oficiale arată că aproximativ două milioane de pacienți greci nu își permit să cumpere medicamentele de care au nevoie.

Timpul de răspuns și șansele de supraviețuire în cazul unui stop cardiac pot fi îmbunătățite în Italia prin modificarea unei legi care restricționează folosirea defibrilatoarelor automate de urgență (AED) doar la personalul calificat. În cadrul congresului Acute Cardiovascular Care din acest an, un grup de cercetători italieni a prezentat rezultatele unui studiu care a demonstrat că folosirea AED înainte de sosirea echipajelor medicale de urgență joacă un rol crucial în optimizarea șanselor de supraviețuire în cazul pacienților care fac un stop cardiac în afara spitalului.

Studiul a arătat că, din cauza legislației în vigoare, defibrilatoarele de urgență sunt folosite în provincia Pavia din Italia înainte de venirea echipajelor de urgență în doar 6,4% din cazuri, deși există peste 500 de AED montate în locuri publice – în medie unul la 1.093 de locuitori. „Rata de folosire este foarte scăzută. În țările în care funcționează «regula bunului samaritean» și orice cetățean poate folosi defibrilatoarele de urgență, rata de folosire a acestor dispozitive înainte de venirea echipajelor de urgență este în jur de 15-20%”, a declarat dr. Enrico Baldi, principalul autor al studiului.

„Legislația italiană ar trebui modificată pentru a permite tuturor cetățenilor să folosească un AED [...] Fiecare moment care se scurge este important în aceste situații. Trei sau patru minute pot face diferența între viață și moarte”, a mai declarat acesta. Studiul a arătat o rată de supraviețuire la 30 de zile semnificativ crescută în cazul pacienților care au fost defibrilați de urgență de către un martor în primele minute de la stopul cardiac față de grupul pacienților care au primit manevre de resuscitare la venirea echipajelor medicale. Timpul până la intervenție s-a încadrat într-o medie de cinci minute în primul caz și de douăsprezece minute în al doilea. Rata de supraviețuire a fost de 60% în primul caz și de doar 24% în cazul în care s-a așteptat venirea medicilor.

Ocompanie din Christchurch, Noua Zeelandă, își recompensează fi­nanciar angajații care sunt de acord să vină cu bicicleta la serviciu zilnic, informează The Guardian. Angajații care vor alege bicicleta în detrimentul mașinii în mod constant vor primi inițial cinci dolari pe zi, iar dacă vor păstra acest obicei sănătos, vor primi zece dolari pe zi după șase luni. Suma va fi virată ca bonus la sfârșitul anului.

Directorul companiei, la rândul său biciclist pasionat, spune că s-a gândit la modul în care își poate convinge colegii să adopte acest obicei sănătos pentru ei și pentru mediu, iar recompensa financiară i s-a părut cel mai bun stimulent. Deși au fost inițial reticenți, în prezent, cinci din cei șase angajați vin cu bicicleta la serviciu. La aceasta contribuie faptul că orașul Christchurch este foarte prietenos și sigur pentru bicicliști, având în prezent nu mai puțin de treisprezece piste pentru bicicletă. Investiția în această formă de transport alternativ a stat la baza strategiei urbane de reconstrucție a orașului: „Pistele de biciclete sunt o componentă-cheie a demersului de a transforma Christchurch într-un oraș sănătos, vibrant și plin de oameni, nu de mașini”, a declarat Julie Anne Genter, ministru asociat al transporturilor.

Cercetătorii de la Johns Hopkins au transplantat cu succes rinichi infectați cu hepatită C fără a infecta receptorii acestor organe, relatează NBC News. Într-un studiu de mici dimensiuni, zece pacienți cu boală renală cronică stadiul 5 au primit inițial tratament antiviral – o combinație de elbasvir și grazoprevir – pentru a preveni infectarea cu virusul hepatitic C, apoi li s-a transplantat câte un rinichi infectat. Tratamentul antiviral a fost continuat timp de douăsprezece săptămâni post chirurgical și a funcționat: niciunul din cei zece pacienți înrolați în acest studiu riscant nu avea virusul prezent în organism după douăsprezece săptămâni. „Știam că tratamentul antiviral este eficient în 95% din cazuri. Însă a trebuit să dovedim că această inițiativă va funcționa și că pacienții vor tolera tratamentul”, a declarat dr. Niraj Desai, directorul programului de transplant renal din cadrul Universității Johns Hopkins din Baltimore și prim autor al studiului. Rezultatele au fost publicate la 6 martie în Annals of Internal Medicine.

Până în prezent, rinichii infectați cu hepatita C erau aruncați sau transplantați doar pacienților care erau la rândul lor infectați. Se pierdeau astfel organe viabile, în situația în care 95.000 de persoane se află în prezent pe listele de transplant din Statele Unite ale Americii. Timpul de așteptare mediu pentru un rinichi prelevat este de cinci ani, putând ajunge în unele state până la zece ani. Pacienții sunt prioritizați în funcție de timpul de așteptare, grupa sanguină, starea sistemului imunitar și alți factori. Patru din cinci pacienți aflați pe lista de transplant sunt pe dializă, iar cu cât dializa este prelungită mai mult timp, cu atât șansele de succes ale unui viitor transplant scad.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe