2016
este al treilea an în care ziua de 27 septembrie – desemnată zi
de luptă împotriva bolii varicoase – ne oferă prilejul de a
atrage atenția asupra importanței bolii venoase cronice a membrelor
inferioare. Cu o frecvență apreciată de studiile epidemiologice
europene la 35–45% din populația generală, boala venoasă cronică
este, probabil, una din cele mai des întâlnite afecțiuni. Având o
evoluție insidioasă, mult timp paucisimptomatică, boala venoasă
cronică este surprinsă de medici de cele mai multe ori în stadii
avansate, iar complicațiile sunt cele care aduc deseori pacientul la
consultație. Principalele complicații sunt ruptura unui pachet
varicos, cu instalarea unei fistule venoase externe și hemoragie
consecutivă, tromboflebita venelor varicoase și tulburările
trofice cutanate, cu trepte de evoluție de la colorația
brun-roșiatică până la stadii grave de lipodermatoscleroză sau
ulcer de gambă.
Tratarea
bolii varicoase în stadii incipiente este mult mai facilă (și mai
puțin costisitoare) decât în stadiile complicate. Spre exemplu,
tratamentul chirurgical al tromboflebitei varicoase (stadiu însoțit
de dureri și riscuri majore) se poate efectua în siguranță doar
în primele 10–15 zile de la debut și numai câțiva chirurgi din
România efectuează această operație. Intervenția chirurgicală,
în asemenea cazuri, are avantajul că, pe lângă rezolvarea
imediată a trombozei (trombectomii segmentare cu eliminarea tuturor
cheagurilor), tratează și boala varicoasă în aceeași ședință,
durerile dispărând imediat. În lipsa operației, tromboflebita
superficială a venelor varicoase este tratată conservator, evoluția
spre resorbția cheagurilor fiind lentă (patru-șase luni, în
funcție de dimensiunile varicelor trombozate), iar durerile se remit
treptat, după una-două săptămâni.
O
altă problemă deosebit de importantă, legată de problematica la
zi a flebologiei pe plan mondial, este folosirea anticoagulantelor
orale directe în tratamentul pacienților cu boală tromboembolică.
Având unele avantaje față de anticoagulantele orale cumarinice,
cum ar fi lipsa necesității monitorizării, anticoagulantele de
generație nouă prezintă și dezavantaje majore. Dintre acestea
menționăm doar inexistența unui antidot (doar pentru un singur
produs s-a pus la punct antidotul, acesta având însă un preț
exorbitant). La întrebarea dacă putem înlocui în siguranță
anticoagulantele orale clasice (cumarinice) cu noile anticoagulante,
la nivel mondial exuberanța optimismului inițial a fost înlocuită
de o atitudine mai ponderată, așteptându-se rezultatele studiilor
pe termen lung.
Ne
facem o datorie de onoare din a menționa că, deși în România flebologia
nu este recunoscută ca specialitate, există medici pasionați care
și-au dedicat o bună parte a activității studierii și
îmbunătățirii tehnicilor de tratament în bolile venoase. În
acest sens, la 1 octombrie 2016, la București, va avea loc a 54-a
conferință a Societății europene de flebectomie, organizată de
prof. dr. Marina Păcescu și dr. Sorin Băilă, eveniment la care
vor prezenta lucrări personalități importante ale flebologiei
mondiale.
