Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Bolile cronice netransmisibile în era acţiunii globale

Viața Medicală
Prof. dr. Nicolae HÂNCU miercuri, 5 octombrie 2011
   De mulţi ani, bolile cronice netransmisibile (BCN) alertează lumea medicală, socio-economică şi politică la nivel planetar. În 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat chiar un plan de abordare globală a acestora. În România, suntem şi noi preocupaţi de agresivitatea diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare, a cancerelor şi a bolilor cronice pulmonare obstructive, dovadă fiind programele naţionale şi multe alte acţiuni profilactice şi curative aflate în curs de desfăşurare. Eforturile de pionierat ale profesorului Dan Enăchescu, în acest sens, se cuvin a fi subliniate. Dar, începând cu 19–20 septembrie a.c., diabetul zaharat, cancerele, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral) şi bolile pulmonare cronice obstructive intră într-o nouă eră, deoarece sesiunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite a dezbătut problema lor. Pentru prima dată în istoria ONU, BCN se află în centrul atenţiei, ducând la elaborarea Declaraţiei politice istorice aprobate de 34 de şefi de state şi guverne şi de reprezentanţi a 120 de state membre. Această alertă, declarată la cel mai înalt nivel, este justificată de impactul deosebit de agresiv la care au ajuns BCN. Câteva date epidemiologice sugestive: Mortalitatea anuală prin BCN şi factorii de risc ai acestor boli este: 14 milioane de decese din cauza alimentelor bogate în grăsimi saturate şi trans-, sare şi zahăr; 7,8 milioane prin hipertensiune arterială; 6 milioane datorate fumatului, inclusiv fumatului pasiv; 4 milioane datorate diabetului zaharat; 3,2 milioane din cauza sedentarismului; 2,8 milioane din cauza supraponderii şi obezităţii; 2,6 milioane din pricina colesterolului crescut; 2,3 milioane din cauza abuzului de alcool Predicţia epidemiologică a BCN este extrem de îngrijorătoare: în 2008, erau diagnosticate 12,7 milioane de cazuri de cancer, predicţia pentru 2030 fiind de 21,4 milioane; în 2010, erau diagnosticate 366 de milioane de cazuri de diabet, predicţia pentru 2030 fiind de 552 de milioane; în 2010, 1,5 miliarde de adulţi prezentau suprapondere şi 500 de milioane obezitate, predicţia pentru 2030 fiind de 2,16 miliarde de persoane cu suprapondere şi 1,12 miliarde cu obezitate BCN reprezintă primele cinci cauze de pierdere economică, cheltuielile din bugetele de sănătate datorate lor fiind: cancer – 895 miliarde de dolari; cardiopatie ischemică – 752 miliarde de dolari; accidente vasculare cerebrale – 298 miliarde de dolari; diabet zaharat – 204 miliarde de dolari; boli pulmonare cronice obstructive – 203 miliarde de dolari.
   În faţa acestor date cutremurătoare, summitul de la New York a fost numit de către dna dr. Margaret Chan, director general OMS, „un eveniment aflat la cumpăna apelor“. Declaraţia politică, ca act final şi cel mai important al reuniunii, are o valoare istorică şi este fără precedent, marcând „nu sfârşitul, ci începutul“ unor acţiuni care se vor desfăşura la nivel planetar. Ea cuprinde 22 de acţiuni detaliate în 65 de secţiuni, acoperind întregul spectru al acestor boli.
   Factorii de risc ai bolilor cronice netransmisibile caracterizează stilul de viaţă nesănătos: fumatul alimentaţia bogată în grăsimi saturate şi de tip trans-,abuzul de sare şi produse zaharoase sedentarismulconsumul excesiv de alcool.
   Se recomandă ca abordarea BCN să se facă pe cinci planuri: asumarea responsabilităţilor de către guvernele statelor participante, de planificare şi implementare prevenirea BCN tratamentul/managementul BCN monitorizarea BCN colaborarea multiplă, la nivel naţional şi internaţional.
   Un interes major îl reprezintă prevenirea BCN prin: combaterea intensivă a fumatului activ şi a celui pasiv promovarea agresivă a alimentaţiei sănătoase, de la naştere şi pe tot parcursul vieţii. Este vizată reducerea consumului de alimente bogate în grăsimi saturate, sare (2,5 g/zi), produse zaharoase. Se recomandă producătorilor să reducă la minimum concentraţia de acizi graşi trans- din alimente. Aportul de calorii să fie echilibrat, astfel încât să se prevină obezitatea stimularea vieţii active prin activităţi fizice desfăşurate cel puţin cinci zile pe săptămână, toată viaţa reducerea consumului de alcool sau renunţarea la el în totalitate. Este demonstrat că beneficiul, costul şi raportul cost-beneficiu al acestor măsuri sunt majore dacă măsurile amintite sunt implementate în mod corect.
   Am insistat pe aceste recomandări preventive deoarece sunt comune bolilor cronice netransmisibile. În mod neîndoielnic, fiecare specialitate va prelua partea specifică din declaraţia politică, iar guvernele îşi vor asuma responsabilitatea elaborării planurilor de acţiune conform principiului „gândim global, acţionăm local“. Peste doi ani, un alt summit organizat de ONU va analiza primele rezultate.
   Diabetul zaharat este extrem de vizibil în Declaraţia politică adoptată, deoarece constatarea epidemiologică actuală, precum şi cea predictivă sunt extrem de alarmante, consecinţele clinice devastatoare, cu un cost exorbitant. El influenţează negativ celelate trei BCN: bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral), cancerele şi bolile pulmonare cronice. Un grup de experţi internaţionali, coordonaţi de Federaţia Internaţională de Diabet (IDF) şi OMS a lansat Planul Global pentru Diabet 2011–2022. Acesta cuprinde totalitatea acţiunilor de prevenire şi îngrijire a persoanelor cu diabet zaharat, privite la nivel planetar şi în dinamica epidemiologică cunoscută.
   Cu siguranţă că Ministerul Sănătăţii din ţara noastră va prelua aceste noi recomandări şi îşi va asuma responsabilitatea elaborării noului Program de Diabet, nutriţie şi boli metabolice. Primul a fost lansat în 1985, modificat apoi în 1991 şi în 2001. De data aceasta, el va trebui să fie construit pe baza ghidului OMS/IDF. Ar fi o mare eroare să se creadă că Programul Naţional de Diabet este doar o reglementare a distribuirii medicamentelor, aşa cum, din nefericire, s-a acreditat ideea în urmă cu câţiva ani. Rezultatele s-au văzut şi nu ne mândrim cu ele. Cu siguranţă că şi celelalte specialităţi vor aborda problemele ridicate de Adunarea Generală a ONU cu aceeaşi rigoare, motiv pentru care putem afirma că diabetul zaharat, cancerul, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi accidentul vascular cerebral) şi bolile pulmonare cronice au intrat într-o nouă eră. Cea a acţiunilor intensive şi nediscriminatorii aplicate la nivel planetar.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.