Materialul transformă sunetul mai întâi în vibraţii mecanice, apoi în semnale electrice, similar cu funcţia pe care o îndeplinește sistemul auditiv uman.

Recent, s-au creat ţesături acustice care răspund prin vibraţii la sunetele audibile. Vibraţiile sunt la scara nanometrilor, practic mult prea mici pentru a fi percepute. Însă, pentru a capta aceste sunete nesesizabile, cercetătorii au creat o fibră flexibilă care, atunci când este introdusă într-o ţesătură, se îndoaie similar cu mișcarea algelor marine pe suprafaţa oceanelor.

La rândul ei, fibra este alcătuită dintr-un material piezoelectric, care produce un semnal electric atunci când asupra sa acţionează forţe mecanice. Acest material poate capta sunete atât din mediile cu zgomot intens, cât și din mediile liniștite, precum o bibliotecă, și poate determina direcţia precisă a sunetelor ce apar brusc. De asemenea, atunci când aceste fibre sunt împletite în ţesătura unei cămăși, pot fi detectate și caracteristicile subtile ale bătăilor inimii.

Mai mult decât atât, cercetătorii au inversat cu succes funcţia fibrei pentru a fi utilizată ca difuzor, și nu ca detector de sunet, toate acestea putând avea aplicaţii în procesele de comunicare, spun cercetătorii.