Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a anunțat lansarea campaniei „Ascultă-ți tusea”!.

Inițiativa este cu atât mai importantă cu cât, în România, prezentarea tardivă a pacientului la medic este una dintre principalele cauze ale ratei scăzute de diagnostic precoce al cancerului bronho-pulmonar.

„Lansarea campaniei Ascultă-ți tusea! (www.ascultatusea.ro) reprezintă un demers ce adresează realitatea actuală, într-un context în care, potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, publicat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană, cancerul bronho-pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer în România”, se arată într-un comunicat.

În România, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor.

Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire se pot dubla.

„Pandemia a generat un număr în creștere de cazuri depistate tardiv, vârsta la care tinerii se apucă de fumat a scăzut, numărul de fumători pasivi a crescut. Așadar, ne alăturăm acestui demers deosebit pentru că există o nevoie majoră de informare corectă și coerentă a publicului general”, a declarat prof. dr. Roxana Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.

Deși ratele de supraviețuire în cancer se îmbunătățesc, România se situează, în continuare, cu mult sub media Europeană (15%), figurând cu o rată de supraviețuire de 11%. Având în vedere discrepanțele dintre rata incidenței și rata mortalității prin cancer în România, comparativ cu cifrele înregistrate la nivel european, există o diferență semnificativă în termeni de diagnosticare timpurie.

„Ascultă-ți tusea adresează o realitate profundă, aceea a bruiajului care ne deturnează zilnic de la ceea ce este mai important, noi înșine. Ca medicii să poată diagnostica devreme cancerul bronho-pulmonar, este important ca pacienții să ajungă cât mai devreme la consult și să cunoască informațiile esențiale, fie că vorbim despre simptome, fie că vorbim despre factorii de risc. Amintesc fumatul, fumatul pasiv, poluarea aerului, contactul cu anumite minerale, substanțe periculoase sau radiații ionizante, precum azbest, arsenic, nichel, crom, cadmiu, radon, Röntgen, anumite afecțiuni virale, factori genetici”, a afirmat prof. dr. Rodica Anghel, președintele Societății Române de Radioterapie.

În România, demersurile coerente de informare și educare cu privire la simptomele cancerului bronho-pulmonar devin tot mai importante.

Potrivit celui mai recent studiu de percepție realizat de către Asociația Asistenților Medicali Comunitari (AMC Botoșani) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în comunitățile vulnerabile din județele Botoșani și Gorj, pe baza unui eșantion de 817 persoane din 215 comunități din cele două județe, lipsa de informare cauzează percepții greșite, precum cea confom căreia ar trebui să treacă mai mult timp de la debutul unui simptom pentru a-l considera suficient de grav și a merge la medicul de familie.

Potrivit aceluiași studiu, doar 1 din 3 persoane consideră că ar putea identifica un simptom al cancerului bronho-pulmonar, iar în lipsa recunoașterii simptomelor cancerului pulmonar, 3 din 4 pacienți se prezintă extrem de târziu la medic și, drept urmare, sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii, fapt ce determină o rată de mortalitate ridicată.

În proporții variabile, respondenții nu au putut identifica simptome comune ale bolii, precum tusea cu sânge sau pierderea în greutate fără motiv (14-15%), tusea persistentă peste 2-3 săptămâni, agravarea sau modificarea tusei preexistente, ori infecțiile respiratorii repetate (25-26%).

Cel mai puțin cunoscut simptom este modificarea unghiilor și degetelor, așa-numitul hipocratism digital, recunoscut de doar 1 din 5 persoane.