Newsflash
Internaționale

Când tratăm HTA în sarcină?

de Dr. Diana Andronache - apr. 8 2022
Când tratăm HTA în sarcină?

Femeile însărcinate cu hipertensiune arterială cronică ușoară pot beneficia de pe urma administrării unui tratament având ca ţintă reducerea valorilor tensionale sub 140/90 mmHg, comparativ cu strategia prin care se administrează tratament antihipertensiv doar la valori de peste 160/105 mmHg.

poza1

Recomandările de tratament pentru femeile însărcinate care prezintă hipertensiune arterială (HTA) variază între organizaţiile internaţionale. Există un consens care subliniază importanţa administrării tratamentului în HTA severă, definită ca valori ale tensiunii arteriale ≥160/105 mmHg, însă pentru cazurile de hipertensiune arterială cronică ușoară, cu valorile antemenţionate, planul optim de tratament nu este clar.

Pentru a evalua beneficiile și profilul de siguranţă al terapiei antihipertensive pentru această categorie de paciente, a fost conceput un studiu randomizat, în care au fost incluse femei cu hipertensiune arterială cronică ușoară.

Coordonatorii studiului au analizat incidenţa evenimentelor adverse privind sarcina, comparând două grupuri de femei: cele din primul grup au primit un tratament ce a urmărit obţinerea unor valori tensionale mai mici de 140/90 mmHg, iar cele din al doilea grup au primit placebo, cu excepţia situaţiilor în care dezvoltau HTA severă, cazuri în care au primit tratament antihipertensiv.

Risc mai mic de evenimente adverse

Potrivit datelor obţinute, femeile însărcinate cu hipertensiune arterială ușoară ar trebui să primească tratament antihipertensiv pentru a reduce probabilitatea de evenimente adverse, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pacientele din grupul cu tratament activ au primit labetalol (61,7%) sau nifedipină (35,6%).

Incidenţa unui eveniment cu rezultat primar, definit ca preeclampsie cu elemente de severitate, naștere prematură (la mai puţin de 35 de săptămâni), recomandată pe criterii medicale, abrupţie placentară sau moarte fetală sau neonatală, a fost mai mică în grupul de tratament activ (30,2%), comparativ cu grupul de control (37%).

Preeclampsia cu caracteristici severe a apărut la 23,3% dintre pacientele incluse în grupul de tratament activ, comparativ cu 29,1% în grupul control, iar nașterea prematură la 12,2%, faţă de 16,7%. Incidenţa complicaţiilor materne grave a fost de 2,1%, respectiv de 2,8%, iar incidenţa complicaţiilor grave neonatale a fost de 2% și 2,6%. Incidenţa preeclampsiei în cele două grupuri a fost de 24,4%, respectiv 31,1%.

 


Notă autor:

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2201295

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe