Recent, am revăzut la Viena, după trei decenii, Casa „Sigmund Freud“, aflată pe Berggasse, la numărul 19. Dacă mergi pe Ring, artera principală a capitalei austriece, spre destinaţia propusă, laşi în urmă Opera, Palatul Hofburg şi Burgtheater pe dreapta, iar pe stânga Parlamentul, Primăria şi Universitatea. Înainte ca Ring să cotească la dreapta, se întinde în faţă Parcul „Sigmund Freud“ cu Votivkirche, biserica eroilor ridicată de împăratul Franz Iosif ca recunoştinţă pentru eşuarea unui atentat asupra sa. În spatele bisericii este situat Institutul de Anatomie al Universităţii, de la care începe Berggasse.

   Sigmund Freud (1856–1939) s-a născut într-o familie din Moravia. A fost fondatorul psihanalizei şi a avut contribuţii la studiul utilizării cocainei ca anestezic local, al paraliziilor de origine cerebrală la copil, al patogeniei isteriei şi al hipnoterapiei. A publicat lucrări privind explicarea viselor, psihopatologia vieţii cotidiene, psihologia colectivă şi analiza eului, neliniştea în civilizaţie. Dintre cărţile acestui fascinant gânditor şi practician menţionăm „Ştiinţa viselor“ (1900), „Psihopatologia vieţii cotidiene“ (1901), „Cinci lecţii de psihanaliză“ (1910), „Introducere în psihanaliză“ (1916–1918) etc. Doctrina sa a exercitat o puternică influenţă nu numai asupra medicinii şi psihologiei, dar şi asupra literaturii şi artei, mai ales în ariile de cultură germană şi anglo-saxonă.

   În 1873, Freud s-a înscris la Facultatea de Medicină din Viena, după absolvirea căreia a lucrat ca asistent în laboratorul de fiziologie, apoi ca intern. În 1885, a obţinut o bursă de studii la Şcoala pariziană de la Salpétrière a lui Charcot. Reîntors la Viena în anul următor, funcţionează ca medic specialist în boli nervoase, utilizând electroterapia şi hipnoza. În cursul anului 1889, la Nancy, a făcut observaţia în legătură cu sugestia hipnotică.

   În caza-muzeu din Berggasse, Sigmund Freud şi-a stabilit locuinţa şi cabinetul medical de consultaţii în anul 1891. Aici a efectuat cercetările sale şi a scris o mare parte din lucrările ştiinţifice. În muzeu este prezentată o expoziţie amplă privind viaţa şi opera întemeietorului psihanalizei. Sunt expuse fotografii, manuscrise, cărţi, autografe, obiecte personale, obiecte de artă, mobilă originală ş.a. Pentru cei interesaţi, se găsesc ghiduri în limbile germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă, dar şi audioghiduri în germană şi engleză. Artistul plastic Joseph Kosuth a organizat o colecţie de artă contemporană sub auspiciile Fundaţiei de Artă a Muzeului „Sigmund Freud“. Colecţia include lucrări de Franz West, Heimo Zobernig, Sherrie Levine, Jenny Holzer, Ilya Kabakov ş.a. Expoziţiile permanente şi temporare demonstrează convergenţa dintre arta contemporană şi psihanaliză.

   Când a fost inaugurat, în 1971, muzeul era limitat la câteva camere ale familiei Freud, deoarece atunci când aceasta a plecat în exil, în 1938, sub ameninţarea ocupaţiei hitleriste, etajele imobilului au fost populate cu chiriaşi. Începând cu anul 1980, chiriaşii s-au mutat treptat şi muzeul s-a extins. Episodul exilului familiei Freud este descris în piesa de teatru „Vizitatorul“ de Éric-Emmanuel Schmitt, jucată la Viena, dar şi la Bucureşti.