Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Casa Sigmund Freud

Viața Medicală
Conf. dr. Vitalie TEODORU joi, 24 noiembrie 2011

   Recent, am revăzut la Viena, după trei decenii, Casa „Sigmund Freud“, aflată pe Berggasse, la numărul 19. Dacă mergi pe Ring, artera principală a capitalei austriece, spre destinaţia propusă, laşi în urmă Opera, Palatul Hofburg şi Burgtheater pe dreapta, iar pe stânga Parlamentul, Primăria şi Universitatea. Înainte ca Ring să cotească la dreapta, se întinde în faţă Parcul „Sigmund Freud“ cu Votivkirche, biserica eroilor ridicată de împăratul Franz Iosif ca recunoştinţă pentru eşuarea unui atentat asupra sa. În spatele bisericii este situat Institutul de Anatomie al Universităţii, de la care începe Berggasse.

   Sigmund Freud (1856–1939) s-a născut într-o familie din Moravia. A fost fondatorul psihanalizei şi a avut contribuţii la studiul utilizării cocainei ca anestezic local, al paraliziilor de origine cerebrală la copil, al patogeniei isteriei şi al hipnoterapiei. A publicat lucrări privind explicarea viselor, psihopatologia vieţii cotidiene, psihologia colectivă şi analiza eului, neliniştea în civilizaţie. Dintre cărţile acestui fascinant gânditor şi practician menţionăm „Ştiinţa viselor“ (1900), „Psihopatologia vieţii cotidiene“ (1901), „Cinci lecţii de psihanaliză“ (1910), „Introducere în psihanaliză“ (1916–1918) etc. Doctrina sa a exercitat o puternică influenţă nu numai asupra medicinii şi psihologiei, dar şi asupra literaturii şi artei, mai ales în ariile de cultură germană şi anglo-saxonă.

   În 1873, Freud s-a înscris la Facultatea de Medicină din Viena, după absolvirea căreia a lucrat ca asistent în laboratorul de fiziologie, apoi ca intern. În 1885, a obţinut o bursă de studii la Şcoala pariziană de la Salpétrière a lui Charcot. Reîntors la Viena în anul următor, funcţionează ca medic specialist în boli nervoase, utilizând electroterapia şi hipnoza. În cursul anului 1889, la Nancy, a făcut observaţia în legătură cu sugestia hipnotică.

   În caza-muzeu din Berggasse, Sigmund Freud şi-a stabilit locuinţa şi cabinetul medical de consultaţii în anul 1891. Aici a efectuat cercetările sale şi a scris o mare parte din lucrările ştiinţifice. În muzeu este prezentată o expoziţie amplă privind viaţa şi opera întemeietorului psihanalizei. Sunt expuse fotografii, manuscrise, cărţi, autografe, obiecte personale, obiecte de artă, mobilă originală ş.a. Pentru cei interesaţi, se găsesc ghiduri în limbile germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă, dar şi audioghiduri în germană şi engleză. Artistul plastic Joseph Kosuth a organizat o colecţie de artă contemporană sub auspiciile Fundaţiei de Artă a Muzeului „Sigmund Freud“. Colecţia include lucrări de Franz West, Heimo Zobernig, Sherrie Levine, Jenny Holzer, Ilya Kabakov ş.a. Expoziţiile permanente şi temporare demonstrează convergenţa dintre arta contemporană şi psihanaliză.

   Când a fost inaugurat, în 1971, muzeul era limitat la câteva camere ale familiei Freud, deoarece atunci când aceasta a plecat în exil, în 1938, sub ameninţarea ocupaţiei hitleriste, etajele imobilului au fost populate cu chiriaşi. Începând cu anul 1980, chiriaşii s-au mutat treptat şi muzeul s-a extins. Episodul exilului familiei Freud este descris în piesa de teatru „Vizitatorul“ de Éric-Emmanuel Schmitt, jucată la Viena, dar şi la Bucureşti.

   În 1991, arhitectul Wolfgang Tschapeller a amenajat în câteva camere din curte o bibliotecă specializată, iar în 1998, a transformat, cu ajutorul designerilor, camerele dinspre stradă într-o sală de expoziţii de artă, o sală de conferinţe şi o sală media. Biblioteca, constituită la iniţiativa Annei Freud, deţine astăzi 30.000 de volume şi colecţii de 70 de titluri de reviste pe teme de psihanaliză, fiind cea mai bogată cu acest profil din lume. Pot fi consultate primele ediţii ale lucrărilor lui Freud şi, de altfel, colecţia completă a documentelor privind psihanaliza, apărute în Austria până în 1938.
   Muzeografii îşi demonstrează competenţa prin explicaţii şi răspunsuri la întrebările vizitatorilor – de exemplu, despre inconştientul psihologic, inconştientul dinamic, metoda catarctică, mecanismul psihic al fenomenelor isterice, nevroza obsesivă, metoda asociativă de adâncire în arhiva memoriei (memoria analitică) aplicată la bolnavii nevrotici, mecanismul de defulare, conţinutul manifest şi conţinutul latent al visului, actele ratate şi inconştientul, regresiunea şi fixaţia, simbolizările onirice, libidoul, inconştientul refulant ş.a.m.d.
   În sala de conferinţă am putut ascultat expunerea „farmacologistei muzicale“ dr. Vera Brandes, directorul programului de cercetări privind aplicaţii ale muzicii în medicină, de la Universitatea de Medicină „Paracelsus“ din Salzburg. Au fost explicate rezultatele bune obţinute prin folosirea meloterapiei în „bolile civilizaţiei“ (anxietatea, depresia, insomnia, aritmia, hipertensiunea arterială etc.).
   Am oferit Muzeului, cu prilejul acestei vizite, câte un exemplar din lucrările publicate în limba română: „Introducere critică în psihanaliză“ de V. Săhleanu şi I. Popescu-Sibiu (Ed. Dacia, 1972) şi „Ce este psihanaliza?“ de A. Dicu (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1978).
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.