Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Cât de sănătoşi se cred bucureştenii?

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 5 iulie 2013

Departamentul de sociologie al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a prezentat marţi un sondaj de opinie privind sănătatea bucureştenilor. Au fost confirmate, cu această ocazie, o serie de stereotipuri, dar s-au identificat şi o serie de probleme cu impact în politicile publice.

 

   Au fost intervievaţi 906 respondenţi din Bucureşti, populaţie adultă, neinstituţionalizată, în vârstă de 18 ani şi peste. Marja maximă de eroare a fost estimată la 3,3%, la un nivel de încredere de 95%. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor, pe bază de chestionar, de studenţii din anul I, şi au fost verificate de coordonatori (prof. univ. Vintilă Mihăilescu şi colab.).

Doctorul internet

   De unde obţin bucureştenii informaţii despre problemele lor medicale? De la medicul de familie, afirmă 38% din intervievaţi, internetul fiind al doilea „doctor“, în ceea ce priveşte sursele de informare (26%); pe locul trei – televiziunea (19%). Familia şi rudele contează în proporţie de 6%, ca sursă de informare.
   În ce priveşte percepţia privind accesul la sistemul medical, majoritatea subiecţilor doreşte un sistem de sănătate accesibil tuturor (77%) şi numai 15% din ei consideră că doar cei care plătesc asigurarea de sănătate ar trebui să beneficieze de asistenţă medicală. Un aspect interesant: nu mai puţin de 68% din respondenţi consideră că doar cei cu bani reuşesc să aibă parte de asistenţă medicală de calitate.
   Sunt şi câteva afirmaţii interesante cu privire la producătorii de medicamente, care s-ar zice că îi plătesc pe medici ca să recomande anumite medicamente: 59% din respondenţi sunt de acord cu această afirmaţie, ceea ce spune multe despre percepţia populaţiei în legătură cu modul în care funcţionează sistemul medical şi mai cu seamă sistemul de distribuţie şi vânzare a medicamentelor.
   Interesant, chiar dacă doar declarativ, 76% din intervievaţi nu ar avea nicio problemă să doneze organe. Este o latură care poate ar trebui exploatată, în materie de politici publice.
Prof. dr. Vintilă Mihăilescu   De ce boli suferă bucureştenii? Aproape o treime din ei (29%) au declarat că au avut tensiunea arterială mărită în ultimul an. Jumătate din bucureşteni (51%) s-au simţit deprimaţi în ultimele 12 luni. Avem totuşi o categorie unde se pare că stăm „bine“ (a nu se omite ghilimelele!): la greutate; suntem un pic cam graşi – aproape jumătate din respondenţi au această problemă.
   Printre bolile cu care au fost diagnosticaţi bucureştenii găsim: hipertensiune arterială (14%), diabet (10%), boli de inimă (9%), boli reumatice (8%).
   Ce face bucureşteanul când are o problemă uşoară de sănătate? Întâi, apelează la familie (30% din respondenţi), după aceea la medicul de familie (23%), apoi la farmacist (20%). Să fie farmacistul „al doilea medic“ pentru bucureşteni?

Stereotipuri şi percepţii

   Plăţile informale în sistemul medical reprezintă o chestiune foarte discutată. Şi nu de ieri de azi. Când au mers la medicul de familie, peste jumătate din respondenţi au declarat că nu au dat bani, dar cam un sfert din ei au dat cadouri de fiecare dată când l-au vizitat.
   O serie de întrebări i-au vizat pe cei care au fost internaţi în spital în ultimul an. Astfel, 34% din cei internaţi cu afecţiuni uşoare, care nu au necesitat intervenţii chirurgicale, au dat medicului care i-au îngrijit, în medie, cam 280 de lei, 28% au dat 57 lei pentru asistente şi 17% au dat 30 lei, în medie, infirmierelor. Sumele sunt însă ceva mai mari în cazul celor ce au necesitat intervenţii chirurgicale; dintre cei care au făcut astfel de plăţi informale, medicului care i-a operat i-au dat, în medie, 680 de lei, anestezistului 270 de lei, cam 100 de lei asistentelor şi, de data aceasta, infirmierelor – peste 70 de lei.
   Care este principalul motiv pentru care au dat banii? „Dacă nu aş da nimic, medicii nici măcar nu m-ar băga în seamă“, cred 35% din intervievaţi; 22% din ei au spus că au dat bani sau cadouri pentru a fi trataţi mai bine decât ceilalţi pacienţi; 20% pretind că nu dau niciodată bani medicilor, iar 18% spun că dau bani medicilor pentru că sunt prost plătiţi şi merită mai mult.
   Discutabilă este şi atitudinea respondenţilor în ceea ce priveşte percepţia corupţiei din sistemul de asistenţă medicală: 89% din respondenţi consideră că a condiţiona actul medical de cadouri şi bani reprezintă un act de corupţie, dar cei mai mulţi cred că a da bani (61%) sau cadouri (73%) unui medic de care ai fost mulţumit nu reprezintă un act de corupţie. Care ar fi principala modalitate pentru a elimina corupţia din sistem? Mărirea salariilor, dar din alte surse decât contribuţiile cetăţenilor (42%), înăsprirea pedepselor pentru personalul medical (25%), mărirea salariilor personalului medical prin majorarea contribuţiilor populaţiei (15%).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.