Departamentul
de sociologie al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)
a prezentat marţi un sondaj de opinie privind sănătatea bucureştenilor. Au fost
confirmate, cu această ocazie, o serie de stereotipuri, dar s-au identificat şi
o serie de probleme cu impact în politicile publice.
Au fost intervievaţi 906 respondenţi din
Bucureşti, populaţie adultă, neinstituţionalizată, în vârstă de 18 ani şi
peste. Marja maximă de eroare a fost estimată la 3,3%, la un nivel de încredere
de 95%. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor, pe bază de
chestionar, de studenţii din anul I, şi au fost verificate de coordonatori
(prof. univ. Vintilă Mihăilescu şi colab.).
Doctorul
internet
De unde obţin bucureştenii informaţii despre
problemele lor medicale? De la medicul de familie, afirmă 38% din intervievaţi,
internetul fiind al doilea „doctor“, în ceea ce priveşte sursele de informare
(26%); pe locul trei – televiziunea (19%). Familia şi rudele contează în proporţie
de 6%, ca sursă de informare.
În ce priveşte percepţia privind accesul la
sistemul medical, majoritatea subiecţilor doreşte un sistem de sănătate
accesibil tuturor (77%) şi numai 15% din ei consideră că doar cei care plătesc
asigurarea de sănătate ar trebui să beneficieze de asistenţă medicală. Un
aspect interesant: nu mai puţin de 68% din respondenţi consideră că doar cei cu
bani reuşesc să aibă parte de asistenţă medicală de calitate.
Sunt şi câteva afirmaţii interesante cu
privire la producătorii de medicamente, care s-ar zice că îi plătesc pe medici
ca să recomande anumite medicamente: 59% din respondenţi sunt de acord cu
această afirmaţie, ceea ce spune multe despre percepţia populaţiei în legătură
cu modul în care funcţionează sistemul medical şi mai cu seamă sistemul de
distribuţie şi vânzare a medicamentelor.
Interesant, chiar dacă doar declarativ, 76%
din intervievaţi nu ar avea nicio problemă să doneze organe. Este o latură care
poate ar trebui exploatată, în materie de politici publice.
De ce boli suferă bucureştenii? Aproape o
treime din ei (29%) au declarat că au avut tensiunea arterială mărită în
ultimul an. Jumătate din bucureşteni (51%) s-au simţit deprimaţi în ultimele 12
luni. Avem totuşi o categorie unde se pare că stăm „bine“ (a nu se omite
ghilimelele!): la greutate; suntem un pic cam graşi – aproape jumătate din
respondenţi au această problemă. Printre bolile cu care au fost diagnosticaţi bucureştenii găsim:
hipertensiune arterială (14%), diabet (10%), boli de inimă (9%), boli reumatice
(8%).
Ce face bucureşteanul când are o problemă uşoară
de sănătate? Întâi, apelează la familie (30% din respondenţi), după aceea la
medicul de familie (23%), apoi la farmacist (20%). Să fie farmacistul „al
doilea medic“ pentru bucureşteni?
Stereotipuri
şi percepţii
Plăţile informale în sistemul medical
reprezintă o chestiune foarte discutată. Şi nu de ieri de azi. Când au mers la
medicul de familie, peste jumătate din respondenţi au declarat că nu au dat
bani, dar cam un sfert din ei au dat cadouri de fiecare dată când l-au vizitat.
O serie de întrebări i-au vizat pe cei care
au fost internaţi în spital în ultimul an. Astfel, 34% din cei internaţi cu
afecţiuni uşoare, care nu au necesitat intervenţii chirurgicale, au dat
medicului care i-au îngrijit, în medie, cam 280 de lei, 28% au dat 57 lei
pentru asistente şi 17% au dat 30 lei, în medie, infirmierelor. Sumele sunt însă
ceva mai mari în cazul celor ce au necesitat intervenţii chirurgicale; dintre
cei care au făcut astfel de plăţi informale, medicului care i-a operat i-au
dat, în medie, 680 de lei, anestezistului 270 de lei, cam 100 de lei
asistentelor şi, de data aceasta, infirmierelor – peste 70 de lei.
Care este principalul motiv pentru care au
dat banii? „Dacă nu aş da nimic, medicii nici măcar nu m-ar băga în seamă“,
cred 35% din intervievaţi; 22% din ei au spus că au dat bani sau cadouri pentru
a fi trataţi mai bine decât ceilalţi pacienţi; 20% pretind că nu dau niciodată
bani medicilor, iar 18% spun că dau bani medicilor pentru că sunt prost plătiţi
şi merită mai mult.
Discutabilă
este şi atitudinea respondenţilor în ceea ce priveşte percepţia corupţiei din
sistemul de asistenţă medicală: 89% din respondenţi consideră că a condiţiona
actul medical de cadouri şi bani reprezintă un act de corupţie, dar cei mai mulţi
cred că a da bani (61%) sau cadouri (73%) unui medic de care ai fost mulţumit
nu reprezintă un act de corupţie. Care ar fi principala modalitate pentru a
elimina corupţia din sistem? Mărirea salariilor, dar din alte surse decât
contribuţiile cetăţenilor (42%), înăsprirea pedepselor pentru personalul
medical (25%), mărirea salariilor personalului medical prin majorarea contribuţiilor
populaţiei (15%). 
