Cea de-a doua ediție a Barometrului privind percepția românilor în privința pandemiei de COVID-19, cu focus pe opiniile românilor în privința celui de-al patrulea val al pandemiei a scos la iveală mai multe concluzii. 

Cel de-al patrulea val al pandemiei de COVID stârnește sentimente contradictorii în rândul românilor. Cei mai mulți sunt optimiști, însă există o mare parte a populației care se teme de apariția, în toamnă, a unor noi restricții, arată rezultatele unui barometru realizat de firma de consultanță Frames, la comanda Hygienium.

Potrivit datelor barometrului, realizat în perioada 19 – 21 iulie, pe un eșantion de peste 2.500 de persoane, 61% dintre participanții la studiu sunt încrezători că valul patru al pandemiei nu va avea un impact atât de mare asupra României, precum au avut celelalte valuri de îmbolnăviri, se arată într-un comunicat de presă remis redacției. 28% dintre români se tem că numărul îmbolnăvirilor va fi unul semnificativ, iar restul au evitat să răspundă.

15% dintre români cred că nu vor fi restricții

Marele semn de întrebare îl reprezintă posibila introducere a unor noi restricții de circulație și de funcționare a magazinelor, fapt remarcat de peste 73% dintre cei chestionați. Numai 15% cred că nu vor urma niciun fel de restricții.

Întrebați la ce restricții ne-am putea aștepta, pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri, 67% dintre români se așteaptă la restricții de circulație, 48% estimează că vor fi închise din nou business-urile, 39% că vor fi interzise din nou evenimentele, iar 24% că vor fi luate alte măsuri (purtarea obligatorie a măștii în spațiile deschise, distanțarea socială etc.), potrivit sursei citate.

„Limitarea evenimentelor, precum nunțile, botezurile etc., închiderea restaurantelor și limitarea circulației după o anumită oră sunt cele mai des întâlnite măsuri pe care românii le văd puse în practică în toamnă. Asta dacă situația epidemiologică o va impune pentru că, judecând după răspunsuri, majoritatea românilor sunt încrezători că nu vom avea restricții ca în trecut și că vom trece cu bine peste valul patru”, arată concluziile barometrului.

Vaccinarea, extremă urgență

81% dintre cei chestionați în cadrul barometrului Frames & Hygienium se așteaptă ca vaccinul împotriva COVID-19 să îi apere de noile variante ale virusului SARS-CoV-2, iar 93% consideră că statul ar trebui să facă mai mult pentru popularizarea vaccinării.

Dintre cei vaccinați (97% dintre cei chestionați), numai 21% se așteaptă ca să fie nevoie să facă o a treia doză de vaccin, în măsura în care aceasta va fi disponibilă, arată cercetarea. 

82% dintre cei chestionați au declarat că, după un an de  pandemie, știu foarte bine ce au de făcut în privința protecției sanitare. 56% dintre ei folosesc și acum dezinfectanți, iar pentru 72% masca de protecție reprezintă încă un instrument pe care îl folosesc.

63% dintre cei chestionați au declarat că evită, pe cât posibil, interacțiunile fizice mai ales cu persoane necunoscute, iar 36% afirmă că dezinfectează, în general, lucrurile cu care intră în contact în spațiul public.

„Cel puțin la nivel declarativ, românii se dovedesc mult mai atenți atunci când interacționează cu persoane necunoscute sau cu obiecte care pot reprezenta un pericol. A devenit un obicei, pentru mulți dintre noi, să igienizăm și să dezinfectăm lucrurile cu care intrăm în contact și să păstrăm distanța față de cei din jur. În contextul anticipatului val patru al pandemiei, aceste reguli s-ar putea să fie decisive în preîntâmpinarea unei explozii de cazuri noi de COVID”, a declarat Georgiana Mocanu, director executiv al companiei Grande Gloria Production.

Cum se protejează românii

Dincolo de masca de protecție, dezinfectanții (geluri, spray-uri, șervețele etc.) și-au găsit un rol semnificativ în obiceiurile de consum din perioada pandemiei. Dacă anul trecut, 56% dintre respondenți afirmau că au folosit produse dezinfectante de mai  multe ori pe zi, iar 32% o singură dată pe zi, în 2021 numărul celor care folosesc frecvent dezinfectanți a crescut la 72%.

Întrebați de unde au cumpărat produse și materiale dezinfectante (geluri, șervețele etc.), 47% au afirmat că le-au achiziționat de la supermarket/hipermarket/magazine mari, 32% de pe internet, 13% din farmacii și 8% din magazinul de proximitate.

Proveniența produsului contează 

Principalul criteriu de selecție îl reprezintă prețul produsului (44%), urmat de marcă (28%) și de specificațiile acestuia (18%). Întrebați cât de informați sunt despre compoziția materialelor dezinfectante, 71% au declarat că îi interesează în primul rând efectul, nu compoziția.

Un alt aspect foarte interesant, spun experții, îl reprezintă achiziția în funcție de proveniența produsului. 81% dintre cei chestionați au declarat că au cumpărat produse românești.

„De remarcat faptul că românii au început să caute tot mai mult produsele românești, care prezintă avizul Ministerului Sănătății. Apetitul pentru produsele românești este, de altfel, remarcat în multe domenii, mai ales când vine vorba de produsele alimentare, un semn că românii au înțeles cât de important este să susțină producătorii locali, cum este și Hygienium”, a declarat Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production.

Cât de mult contează calitatea produselor

Legat de calitatea produselor din magazine, 63% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți, în timp ce 21% au reclamat calitatea neconformă a multor produse de pe piață.

„În absența unor reglementări mai stricte în privința comercializării produselor de siguranță sanitară, în magazinele din România vedem încă produse din import, cu o calitate îndoielnică dar cu un preț foarte mic, fără avize și care imită produsele unor mărci cunoscute. Totuși, în ultima perioadă, românii au învățat să facă diferența între produsele de slabă calitate, fără eficacitate dovedită, și cele certificate”, a mai declarat Georgiana Mocanu.

eșantion

Barometrul de opinie a fost realizat în perioada 19 – 21 iulie 2021, online și prin telefon, pe un eșantion de peste 2.500 de persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani, reprezentativ din punct de vedere geografic, la nivel național.

Principalele atribute ale focus-group-ului: persoane active, angajați, manageri, antreprenori, cu studii medii (43%) și superioare (57%), participanți activi la viața socială.