Newsflash
Știri

Ce impact au investițiile în controlul cancerului în România?

de Dorina Novac - dec. 16 2020
Ce impact au investițiile în controlul cancerului în România?

Academia de Studii Economice din București va realiza prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului în România.

Academia de Studii Economice (ASE) din București demarează un proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România și prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenții pentru controlul cancerului, de la prevenție și screening până la tratament.

prima analiza

„A doua direcție de cercetare este dată de analiza celor mai recente provocări în ceea ce privește tratamentul cancerului în contextul pandemiei de COVID-19. Acest proiect este susținut prin programul global de granturi al MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului și va primi o finanțare în valoare de 50.000 de dolari”, se arată într-un comunicat de presă.

Pierderile socio-economice asociate cancerului

Proiectul își propune să dezvolte o fișă completă a costurilor indirecte ale cancerului în România, arătând magnitudinea poverii bolii și impactul indirect asupra productivității muncii și economiei.

De asemenea, conform comunicatului, proiectul de cercetare vine să analizeze impactul investițiilor într-un pachet integrat de servicii medicale pentru controlul cancerului asupra sistemului de sănătate, precum și beneficiile sociale și economice.

„Demarăm prin intermediul acestui proiect prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităților publice din domeniul sănătății. Aproape jumătate de milion de români se află în evidența cabinetelor de oncologie la nivel național, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât și indirecte), a stresului emoțional al pacienților și rudelor, a efectelor secundare sociale și psihologice”, a menționat prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București.

Acesta a subliniat că costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naționale și sunt compuse din scăderea productivității datorată pierderilor de venituri pe piața muncii a pacienților cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absența temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii și întreruperea permanentă a muncii.

Pacienții cu cancer au, în medie, de trei ori mai puține șanse de a participa pe piața muncii cu normă întreagă.

„Chiar și atunci când un pacient cu cancer revine la muncă după sau între tratamente, productivitatea acestuia ar putea fi afectată semnificativ de nivelul efectelor secundare asociate anumitor tipuri de tratament. Pierderea productivității persoanelor active poate fi asociată cu orele de absenteism și cu zilele de concediu medical. Prin urmare, din perspectiva societății, povara economică a cancerului este compusă din costuri directe, costuri informale de îngrijire și costuri indirecte”, a spus Clara Volintiru, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, ASE, și coordonatorul principal al proiectului de cercetare.

Ea a precizat că construcția bugetului alocat controlului cancerului ar trebui privită nu ca o cheltuială, ci, pe lângă numărul vieților salvate, ca pe o investiție cu rezultate favorabile în economie.

Proiectul va presupune, de asemenea, dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice bazate pe progresele non-clinice în ceea ce privește tratarea cancerului în România, trecând în revistă diferitele opțiuni de politici de sănătate pentru gestionarea acestei afecțiuni.

Rezultatele acestei evaluări vor fi diseminate pe scară cât mai largă, pentru a spori gradul de conștientizare și a sprijini în continuare fundamentarea politicilor publice bazate pe dovezi. 

„Ne bucurăm că una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, Academia de Studii Economice din București, se alătură comunității globale de cercetători creată în cadrul Programului de Granturi al MSD. Dată fiind complexitatea acestei boli este nevoie de acțiunea sinergică a tuturor actorilor – autorități publice, mediul academic, organizații neguvernamentale și industrie – de altfel acesta este obiectului programului nostru la nivel global: susținerea cercetării și stimularea dezbaterii pentru identificarea unor recomandări și soluții clare și pragmatice”, a declarat Ana Dodea, Policy &Market Access director, MSD Romania.

Echipa proiectului este alcătuită din Clara Volintiru, dr. (ASE) (co-PI), profesorul Rodica Zaharia (ASE) (co-PI), George Ștefan, dr. (ASE) și Marius Geantă, MD (Centrul pentru Inovație în Medicină).

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe