Newsflash
Știri

Ce ne pregăteşte Cristian Buşoi, noul preşedinte al CNAS

de Dan Dumitru MIHALACHE - iul. 24 2013
Ce ne pregăteşte Cristian Buşoi, noul preşedinte al CNAS
Proaspăt numitul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Cristian Buşoi, a susţinut, marţi, 16 iulie, la un o lună de la preluarea postului, o conferinţă de presă în care şi-a prezentat  principalele direcţii de acţiune pentru acest mandat.
Mediatizatul proiect – cardul electronic de sănătate – a ţinut şi de această dată capul de afiş. Primele carduri, care vor fi produse până la sfârşitul acestei luni, vor fi destinate judeţului Arad, iar până la sfârşitul anului, numărul cardurilor produse va trebui să atingă cifra de 7,5 milioane.
Cardurile vor fi distribuite caselor judeţene de asigurări de sănătate, iar in paralel cu producerea şi distribuirea lor, Cristian Buşoi s-a angajat într-un dialog cu reprezentanţii medicilor de familie, pentru a-i convinge  că „pe de o parte, cardul de sănătate este un instrument extrem de important pentru transparenţa şi mai buna gestionare a fondurilor din sistemul de asigurări de sănătate, iar pe de altă parte, este un instrument important şi pentru asigurat“. În acelaşi timp, se demarează şi procedura de realizare a cititoarelor de card, pentru care deja au  fost trimise furnizorilor de soluţii informatice specificaţiile tehnice minimale.
Dr. Cristian Buşoi prezintă cardul electronic de sănătateBuşoi spune că tipul de cititor de card pe care îl vizează va costa maximum 50 de euro, estimarea specialiştilor Casei fiind că la o producţie în masă, de zeci de mii de cititoare, preţul acestora chiar se poate înjumătăţi.
Aceste cititoare vor trebui să ajungă, prin achiziţionare proprie, la medicii de familie, la spitale şi la toţi ceilalţi furnizori de servicii medicale care vor dori să îşi deconteze serviciile prestate, din fondurile CNAS. „Legea 95 din 2006 spune foarte clar că de la apariţia cardului de asigurări de sănătate, dovada de asigurat se va face doar pe baza acestuia, aşa încât noi vom putea plăti şi valida servicii medicale doar după ce asiguratul va introduce în cititor cardul de sănătate şi se va valida că acel serviciu a fost efectuat“, precizează preşedintele CNAS.
Bugetul CNAS reprezintă, de asemenea, o preocupare importantă pentru Cristian Buşoi – asigurarea, până la sfârşitul acestu an, a tuturor plăţilor restante conform angajamentelor cu partenerii internaţionali, inclusiv prin atragerea de noi resurse, dar mai ales prin „eficientizarea fondurilor deja disponibile în buget“. El îi asigură pe managerii de spitale că vor exista resursele necesare pentru ca valoarea minimă de contract să fie acoperită, dar, în acelaşi timp, îi îndeamnă să fie chibzuiţi în acest an, să nu angajeze cheltuieli nenecesare pentru că va fi un an auster din punct de vedere al bugetului.
Un alt demers pe care noul preşedinte al Casei îl doreşte finalizat până la sfârşitul acestui an este procesul de predare-primire a bazei de date cu asiguraţii, ANAF-ului, unde un rol special îl are fişierul cu datornicii, „pentru a da posibilitatea acestora să poată recupera sumele datorate de diverşi debitori, aceste sume intrând suplimentar în sistemul de asigurări sociale de sănătate“.
De asemenea, pe masa de lucru a specialiştilor din CNAS este şi căutarea de soluţii durabile, financiare şi nu numai, pentru a desfiinţa lista de aşteptare la medicamentele oncologice. În acest moment, în tratament pentru cancer, prin aprobare de la CNAS, sunt 5.200 de pacienţi, iar 1.200 se află pe o listă de aşteptare – de aproximativ trei luni. La nivelul Casei s-a estimat suma de 15.000.000 de lei pentru ca această listă să nu mai existe.
Dar, înainte de a face acest lucru, Cristian Buşoi spune că trebuie revăzute protocoalele terapeutice: „pentru a vedea dacă toţi cei care au nevoie de aceste tratamente scumpe beneficiază cu adevărat de ele şi nu cumva unele dintre ele sunt stimulate de producătorii de medicamente doar pentru a creşte consumul“. De asemenea, sunt necesare discuţii cu producătorii de medicamente, pentru că toate acestea vor avea impact şi asupra taxei clawback, precum şi necesitatea implementării registrului electronic al afecţiunilor oncologice. Pentru eficientizare, aprobarea acestor dosare va fi făcută online de toţi membrii comisiei: „în felul acesta va exista şi o transparenţă în felul cum aceste tratamente sunt aprobate pentru diverşi pacienţi cu afecţiuni oncologice“.
O altă direcţie majoră de acţiune a noii conduceri a Casei o reprezintă Contractul-cadru. Pentru o mai mare transparenţă a procedurii de modificare a normelor la Contractul-cadru pentru anul viitor şi pentru modificarea Contractului-cadru, valabil pe o perioadă mai lungă de timp, în maximum o lună de zile pe site-ul CNAS va fi postat un program special, dedicat, cu prevederile actuale şi cu propunerile de modificare, însoţite de o „mică“ justificare. Astfel, „toţi actorii din sistem vor putea vedea propunerile făcute pentru modificarea Contractului-cadru şi vor putea participa la dezbaterea publică privind modificarea acestuia“, explică Buşoi.
Un proiect, aflat deja în derulare, este dosarul electronic al pacientului. Este un proiect finanţat din fonduri europene, care trebuie implementat la începutul anului viitor. În acest moment, este discutată lista de spitale şi de case judeţene de sănătate, dar ar mai fi nevoie şi de 2.500 de medici de familie, care trebuie convinşi să intre în proiect. „Odată ce acest proiect va fi finalizat, pacientul va avea un dosar electronic complet securizat, unde vor exista informaţii importante despre istoricul său, despre diagnostice, unde vor fi încărcate toate lucrurile relevante pentru istoricul său, evident, toate acestea fiind făcute doar cu consimţământul pacientului“, precizează Buşoi.
Apoi, în această vară, noua conducere a Casei va înainta Guvernului o propunere legislativă de reorganizare a CNAS şi a caselor judeţene, în care un rol important îl va avea constituirea unei direcţii de control şi antifraudă, care va lucra în strânsă legătură cu organismele specializate ale statului român pe această zonă şi care va utiliza cât mai eficient informaţiile din Sistemul Informatic Unic Integrat. Vor fi realizate programe speciale de training cu Ministerul Sănătăţii şi cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pentru ca „cei care vor lucra aici să fie puşi la punct cu modalităţile de finanţare şi de raportare a serviciilor medicale, dar şi să poată identifica toate mecanismele prin care banii ar putea să nu fie cheltuiţi corect“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe