Proaspăt
numitul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr.
Cristian Buşoi, a susţinut, marţi, 16 iulie, la un o lună de la preluarea
postului, o conferinţă de presă în care şi-a prezentat principalele direcţii de acţiune pentru acest
mandat.
Mediatizatul
proiect – cardul electronic de sănătate – a ţinut şi de această dată capul de
afiş. Primele carduri, care vor fi produse până la sfârşitul acestei luni, vor
fi destinate judeţului Arad, iar până la sfârşitul anului, numărul cardurilor
produse va trebui să atingă cifra de 7,5 milioane.
Cardurile
vor fi distribuite caselor judeţene de asigurări de sănătate, iar in paralel cu
producerea şi distribuirea lor, Cristian Buşoi s-a angajat într-un dialog cu
reprezentanţii medicilor de familie, pentru a-i convinge că „pe de o parte, cardul de sănătate este un
instrument extrem de important pentru transparenţa şi mai buna gestionare a
fondurilor din sistemul de asigurări de sănătate, iar pe de altă parte, este un
instrument important şi pentru asigurat“. În acelaşi timp, se demarează şi
procedura de realizare a cititoarelor de card, pentru care deja au fost trimise furnizorilor de soluţii
informatice specificaţiile tehnice minimale.
Buşoi
spune că tipul de cititor de card pe care îl vizează va costa maximum 50 de
euro, estimarea specialiştilor Casei fiind că la o producţie în masă, de zeci
de mii de cititoare, preţul acestora chiar se poate înjumătăţi.
Aceste
cititoare vor trebui să ajungă, prin achiziţionare proprie, la medicii de
familie, la spitale şi la toţi ceilalţi furnizori de servicii medicale care vor
dori să îşi deconteze serviciile prestate, din fondurile CNAS. „Legea 95 din
2006 spune foarte clar că de la apariţia cardului de asigurări de sănătate,
dovada de asigurat se va face doar pe baza acestuia, aşa încât noi vom putea plăti
şi valida servicii medicale doar după ce asiguratul va introduce în cititor
cardul de sănătate şi se va valida că acel serviciu a fost efectuat“, precizează
preşedintele CNAS.
Bugetul
CNAS reprezintă, de asemenea, o preocupare importantă pentru Cristian Buşoi –
asigurarea, până la sfârşitul acestu an, a tuturor plăţilor restante conform
angajamentelor cu partenerii internaţionali, inclusiv prin atragerea de noi
resurse, dar mai ales prin „eficientizarea fondurilor deja disponibile în
buget“. El îi asigură pe managerii de spitale că vor exista resursele necesare
pentru ca valoarea minimă de contract să fie acoperită, dar, în acelaşi timp,
îi îndeamnă să fie chibzuiţi în acest an, să nu angajeze cheltuieli nenecesare
pentru că va fi un an auster din punct de vedere al bugetului.
Un alt
demers pe care noul preşedinte al Casei îl doreşte finalizat până la sfârşitul
acestui an este procesul de predare-primire a bazei de date cu asiguraţii,
ANAF-ului, unde un rol special îl are fişierul cu datornicii, „pentru a da
posibilitatea acestora să poată recupera sumele datorate de diverşi debitori,
aceste sume intrând suplimentar în sistemul de asigurări sociale de sănătate“.
De
asemenea, pe masa de lucru a specialiştilor din CNAS este şi căutarea de soluţii
durabile, financiare şi nu numai, pentru a desfiinţa lista de aşteptare la
medicamentele oncologice. În acest moment, în tratament pentru cancer, prin
aprobare de la CNAS, sunt 5.200 de pacienţi, iar 1.200 se află pe o listă de aşteptare
– de aproximativ trei luni. La nivelul Casei s-a estimat suma de 15.000.000 de
lei pentru ca această listă să nu mai existe.
Dar,
înainte de a face acest lucru, Cristian Buşoi spune că trebuie revăzute
protocoalele terapeutice: „pentru a vedea dacă toţi cei care au nevoie de
aceste tratamente scumpe beneficiază cu adevărat de ele şi nu cumva unele
dintre ele sunt stimulate de producătorii de medicamente doar pentru a creşte
consumul“. De asemenea, sunt necesare discuţii cu producătorii de medicamente,
pentru că toate acestea vor avea impact şi asupra taxei clawback, precum şi
necesitatea implementării registrului electronic al afecţiunilor oncologice.
Pentru eficientizare, aprobarea acestor dosare va fi făcută online de toţi
membrii comisiei: „în felul acesta va exista şi o transparenţă în felul cum
aceste tratamente sunt aprobate pentru diverşi pacienţi cu afecţiuni
oncologice“.
O altă
direcţie majoră de acţiune a noii conduceri a Casei o reprezintă Contractul-cadru.
Pentru o mai mare transparenţă a procedurii de modificare a normelor la
Contractul-cadru pentru anul viitor şi pentru modificarea Contractului-cadru,
valabil pe o perioadă mai lungă de timp, în maximum o lună de zile pe site-ul
CNAS va fi postat un program special, dedicat, cu prevederile actuale şi cu
propunerile de modificare, însoţite de o „mică“ justificare. Astfel, „toţi
actorii din sistem vor putea vedea propunerile făcute pentru modificarea
Contractului-cadru şi vor putea participa la dezbaterea publică privind
modificarea acestuia“, explică Buşoi.
Un
proiect, aflat deja în derulare, este dosarul
electronic al pacientului. Este un proiect finanţat din fonduri europene,
care trebuie implementat la începutul anului viitor. În acest moment, este
discutată lista de spitale şi de case judeţene de sănătate, dar ar mai fi
nevoie şi de 2.500 de medici de familie, care trebuie convinşi să intre în
proiect. „Odată ce acest proiect va fi finalizat, pacientul va avea un dosar
electronic complet securizat, unde vor exista informaţii importante despre
istoricul său, despre diagnostice, unde vor fi încărcate toate lucrurile
relevante pentru istoricul său, evident, toate acestea fiind făcute doar cu
consimţământul pacientului“, precizează Buşoi.
Apoi, în
această vară, noua conducere a Casei va înainta Guvernului o propunere
legislativă de reorganizare a CNAS şi a caselor judeţene, în care un rol
important îl va avea constituirea unei direcţii de control şi antifraudă, care
va lucra în strânsă legătură cu organismele specializate ale statului român pe
această zonă şi care va utiliza cât mai eficient informaţiile din Sistemul
Informatic Unic Integrat. Vor fi realizate programe speciale de training cu
Ministerul Sănătăţii şi cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi
Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pentru ca „cei care vor lucra aici
să fie puşi la punct cu modalităţile de finanţare şi de raportare a serviciilor
medicale, dar şi să poată identifica toate mecanismele prin care banii ar putea
să nu fie cheltuiţi corect“.