În momentul de față, majoritatea studiilor arată în continuare menținerea eficienței ridicate a vaccinurilor COVID-19 împotriva cazurilor severe, a spitalizării, a internării la Terapie Intensivă și a decesului în rândul populației generale, a subliniat col. dr. Valeriu Gheorghiță la începutul conferinței de presă de ieri, 21 septembrie 2021.

Astfel, a explicat președintele CNCAV, ținta primară a campaniei de vaccinare la noi în țară rămâne prevenția cazurilor severe ce au potențialul de a suprasolicita sistemul medical și de a conduce la morbiditate și mortalitate crescută din cauza maladiei COVID-19. 

Vă recomandăm și: Vaccinare anti-COVID: din 28 septembrie se administrează doza a treia 

„În acest sens, luăm în considerare în primul rând administrarea unei doze trei categoriilor de persoane predispuse la forme severe de boală cu risc mare de a nu genera un răspuns imun suficient de ridicat după prima schemă de vaccinare”, a declarat col. dr. Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Acesta a amintit că, la sfârșitul săptămânii precedente, Agenția Americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) a autorizat administrarea unei doze booster: doza trei de rapel la categoriile de persoane vulnerabile cu vârsta de peste 65 de ani, persoanele care sunt în evidență cu afecțiuni cronice - indiferent de grupa de vârstă, care se expun unui risc crescut de a face o formă severă, dar şi personalului medical care are un risc crescut de îmbolnăvire în condiţiile transmiterii accelerate a infecției cu varianta Delta.

„În momentul de faţă, în România, este în curs de optimizare atât Platforma Națională de Programare pentru cea de-a treia doză, cât şi Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, tocmai pentru a fi pregătiți în momentul în care demarăm administrarea celei de-a treia doze în România. La acest moment vorbim de administrarea unei doze trei cu vaccin pe bază de ARN mesager, respectiv Pfizer sau Moderna pentru scheme de vaccinare care au avut iniţial acest tip de vaccin, fie Pfizer, fie Moderna”, a subliniat președintele CNCAV.

Referitor la persoanele care au primit vaccin de la compania AstraZeneca, propunerea pe care au abordat-o toate celelalte ţări europene a fost de a administra unul dintre cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager în completarea vaccinării cu vector viral, care a fost folosit la prima schemă.

Definirea categoriilor de persoane vulnerabile

Președintele CNCAV a amintit, totodată, ieri că a transmis către Ministerul Sănătății și către comisiile de specialitate definirea acelor categorii vulnerabile de afecțiuni în cazul persoanelor care necesită, pe de-o parte, o doză suplimentară de vaccin, practic de doza trei adițională, care va completa în schemele inițiate pentru prima dată trei doze.

Cei care deja au făcut o primă schemă de vaccinare vor efectua această doză suplimentară, această doză trei, care practic va consolida răspunsul imun, a explicat medicul.

Suplimentar, a adăugat coordonatorul campaniei de vaccinare, pe lângă persoanele de peste 65 de ani, aceste categorii de persoane vor fi eligibile şi pentru doza de rapel, doza booster, la cel puţin şase luni de la schema de vaccinare iniţială.

Tot în cadrul conferinței de presă de ieri, col. dr. Valeriu Gheorghiță a prezentat grupele mari de afecţiuni care sunt definite în momentul de față pentru a beneficia de doză suplimentară, respectiv de doză booster, iar aici este vorba despre:

Pacienţi oncologici - atât pacienţi cu tumori solide, cât şi pacienţi care au afecţiuni oncologice hematologice, care sunt fie în curs de tratament activ, fie trataţi anterior.

De asemenea, pe listă sunt și acei pacienţi care se află în faza post-terapie oncologică, dar care au factorii de risc agravanţi care nu au afecţiuni oncologice, cum ar fi: bolile pulmonare, cardiovasculare asociate, diabet, ciroză hepatică și alte condiții de imunodepresie.

O altă categorie mare sunt pacienții post-transplant de organe solide sau celule stem hematopoietice, cu sau fără patologii asociate.

O a treia categorie este cea a pacienților cu afecțiuni cronice, cum ar fi:

• bolile pulmonare cronice, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile cronice hepatice, bolile cronice hematologice - cu necesar mare de transfuzii de sânge,
• bolile cronice renale – pacienții care sunt în stadiu de predializă sau pacienții care sunt în curs de dializă intermitentă,
• bolile cronice endocrinologice - și aici sunt menționate: diabetul zaharat complicat,
• bolile cronice reumatice din sfera reumatologică - fie autoimune, fie inflamatorii,
• bolile cronice dermatologice sub tratament imunosupresor imunomodulator,
• anumite afecțiuni neurovasculare și neurovegetative,
• demenţe, boli psihiatrice în stadiu avansat,
• bolile congenitale - cum ar fi Sindromul Down.

O a patra categorie: pacienții cu imunodeficiențe moderate sau severe, datorate imunodeficiențelor primare, cum ar fi:

• o serie de afecțiuni moștenite - sindromul DiGeorge, sindromul Wiskott-Aldrich,
• imunodeficienţele dobândite, cu sau fără boli asociate - de pildă, diabet zaharat, pacienți cu infecție HIV în orice stadiu, prioritar,
• pacienții care sunt cu infecție HIV avansată,
• pacienți care nu se află în tratament,
• imunodeficienţele secundare care urmează un tratament imunosupresor, cum ar fi radioterapie, chimioterapie, terapiile biologice, terapiile cu cortizon.

Desigur, mai sunt și alte afecțiuni particulare care sunt definite și vor fi transmise în momentul în care va fi finalizată strategia pentru doza 3, a precizat președintele CNCAV.